x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Avem nevoie de pistoane (II)

0
Autor: Daniel Daianu 08 Iul 2009 - 00:00

Când este însă vorba de proiecte investiţionale, cu efecte de antrenare în economie, lucrurile se cuvine să fie nuanţate. Guvernul şi BNR să discute cu FMI şi CE la jumătatea anului în acest sens. Mai ales dacă ajustarea deficitului de cont curent, este peste aşteptări.

Am ajunge, este adevărat, într-o situaţie inedită, când tot deficitul de cont curent ar fi dat de sectorul public. Dar trebuie să avem în vedere cicumstanţele exccepţionale: declin puternic al economiei, nevoia de a nu accentua cercuri vicioase.

Contează enorm dacă în partea a doua a anului am avea disponibile substanţial mai multe fonduri europene; mă refer la bani pentru finanţarea deficitului bugetar (de la Comisie, Banca Mondială, BERD, BEI), cât şi de cei care ar trebui să vină din fondurile structurale şi de coeziune.

Este esenţial ca Guvernul să capitalizeze simplificarea procedurilor de accesare adoptate de către Comisia Europeană (CE), să insiste pentru ca CE să accepte (date fiind condiţiile din economie) renunţarea la cofinanţare, să se asigure prefinanţări mult mai consistente din partea Comisiei în acest an şi în 2010. "Războiul" pentru România are loc în 2009 şi 2010 - şi avem nevoie de "trupe şi muniţie" în aceşti ani.

Ca să ne mărim şansele în dialogul cu Comisia şi FMI trebuie să avansăm cu reformele structurale (inclusiv a administraţiei publice) - atât cât se poate în ani de criza economică. Oricum, este aberant să discutăm de creşteri salariale într-o perioadă de criză.

Dacă nu suntem chibzuiţi în ceea ce facem riscăm să ne complicăm viaţa, să prelungim situaţia critică a economiei - să ajungem în situaţia de a diminua salarii în sectorul bugetar (aşa cum s-a procedat în Letonia şi Ungaria).

Mărirea capitalizării CEC nu mai trebuie întârziată. Ea poate fi operată înainte de primirea avizului de la Comisie. Nu există nici un argument serios pentru ca CE să refuze României acest demers. Ar fi în plus o şansă pentru ca CEC să revină pe piaţa bancară autohtonă. În acelaşi timp, trebuie să se extindă programul de garanţii de stat pentru firme, sectoare industriale, IMM-uri. Programul convenit cu FMI şi CE prevede limite în privinţa garanţiilor de stat; trebuie să se rediscute acest aspect în măsura în care garanţiile pot să scadă dobânzile în mod substanţial şi pot impulsiona activitatea economică.

Dacă inflaţia îşi va continua mersul descendent şi dacă banii de la UE vor intra curând în trezoreria statului BNR va căpăta marja pentru a fi mai îndrazneaţă cu scăderea dobânzii de referinţă. Cât priveşte facilităţi fiscale în condiţii de criză, ele au mai mult valoare de subvenţii neavând forţa motrice de a stimula economia.

Proiectul "Noua casă" va avea un efect cu atât mai stimulativ asupra economiei cu cât va impulsiona construcţia de locuinţe noi; dacă va însemna numai vânzări de locuinţe din stocul existent el nu va avea tracţiune.

Să trag linie: recesiunea nu putea fi evitată. Dar efectele ei pot fi combătute în măsura în care operează în economie pistoane de tracţiune. Între acestea sunt: fondurile europene, reluarea finanţării economiei (costul creditului!!), garanţii de stat care să faciliteze accesul la credit, ritmicitatea în lucrări mari de infrastrucutră care să aibă efecte de antrenare.

PS1. Trebuie văzut în ce măsură relaţiile economice cu puterile asiatice (China, India) pot fi utilizate; aici mă refer nu numai la aspectul comercial, ci şi la finanţări, investiţii etc.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de