x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Aventura pariziană a familiei Stein

0
Autor: Matei Vişniec 10 Dec 2011 - 21:00

Printre expozitiile-eveniment ale acestui sfarsit de an, Parisul ofera una care ne propune o calatorie in timp, intr-un timp nu prea indepartat, doar cu o suta de ani in urma, cand 'Orasul luminilor' era si centrul cultural al lumii. 'Matisse, Cézanne, Picasso… L’aventure des Stein' este titlul acestei expozitii concepute si ca un un parcurs documentar, si care poate fi vizitata pana pe 12 ianuarie anul viitor la Grand Palais la Paris. O expozitie care ne povesteste de fapt o frumoasa aventura artistica si ne face sa plonjam in efervescenta unui inceput de secol, este vorba despre secolul al XX-lea, cand arta moderna se impunea treptat in fata marelui public. Inainte de a se impune insa in fata acestui mare public, ea a fost 'degustata' de cercuri restranse de 'cunoscatori' si amatori de noutati, deseori ei insisi artisti, uneori negustori de arta si meceni. Despre Matisse, Cézanne, Picasso, mari nume ale picturii mo­derne, toata lumea stie astazi cate ceva. Cum a ajuns insa o familie americana de iubitori de arta sa constituie o extraordinara colectie cu picturile lor, aceasta este o alta poveste…

Era deci pe vremea cand Parisului nu i se contesta statutul de capitala culturala a artelor, a experimentelor, a avangardei, a excesului de li­bertate si a nebuniei… Parisul fascina la ora aceea infinit mai mult decat astazi, iar scriitorii si intelectualii din toata lumea il luau cu asalt. Veneau si cei din America, pentru a scapa de un anume provincialism cultural pe care il resimteau in tara lor. A fost cazul cu Hemingway, cu Scott Fitzgerald, cu Henry Miller si altii.

A fost cazul si cu familia Stein originara din San Francisco, suficient de bogata pentru a putea trai din rente si pentru a gusta la Paris deliciile vietii boeme, dar mai ales pentru a intra in efervescenta revolutiei artistice care se derula sub ochii ei. Asa se face ca Getrude Stein, scriitoare de avangarda, se instaleaza incepand cu anul 1905 la Paris, unde se afla deja de trei ani fratele sau Léo, si unde vin apoi si fratele sau mai mare Michael impreuna cu sotia sa, Sarah. Ei au avut atunci aceasta intuitie, ca pictorii care provocau scandal urmau sa devina cei mai mari artisti ai se­colului. Intre 1905 si 1920, familia Stein a cumparat deci arta moderna, altfel spus tablouri de Picasso si Matisse, de Renoir si Gauguin, de Juan Gris si Toulouse-Lautrec, de Manet, Degas si Cézanne. 600 de tablouri in total, ceea ce constituie una dintre cele mai formidabile colectii de arta moderna de pe pla­neta.

O parte din aceasta colectie poate fi deci admirata in prezent la Grand Palais, o ocazie de a degusta si acea atmosfera din perioada cand se incheia 'la belle époque'. Cand s-au instalat la Paris cei patru membri ai familiei Stein, la belle époque parea sa dureze la infinit. Razboiale mondiale ale secolului al XX-lea nu se anuntau cu nimic prin 1905-1910, iar singurele 'batalii' care tulburau orizontul pareau sa fie cele din lumea artistica, dintre academisti, pe de o parte, adepti ai unei arte dupa canon, si, pe de alta parte, pictorii care infruntau gusturile burgheze. Unii dintre ei proiectau pe panzele lor tone de culori stridente (motiv pentru care erau numiti 'fauves', adica salbatici, de criticii oficiali), altii inventau cubismul si expresionismul…

Primul care s-a instalat la Paris dintre membrii familiei Stein dorea de altfel sa devina pictor, este vorba despre Léo… Istoria nu l-a retinut insa ca artist, ci mai degraba ca un american plin de gust care tinea si 'salon' la Paris unde isi dadeau 'rendez-vous' tot felul de aspiranti la glorie artistica. El a cumparat, in 1905, primul tablou de Matisse, 'Femeia cu palarie', gest prin care a pus bazele colectiei sale.

Sora lui Léo, Getrude, a devenit insa, in acei ani, vedeta familiei si de altfel o figura incontur­nabila a vietii pariziene. Si ea avea un salon deschis scriitorilor si artistilor, iar experimentele sale in materie de literatura sunt destul de interesante, ea voia sa inventeze o 'literatura cubista' ca replica la pictura cubista.

Expozitia de la Grand Palais, cladire care este si ea un vestigiu al epocii numite la belle époque, nu propune doar tablouri din colectia Stein, ci si un parcurs istoric al acestei familii, care a avut de jucat un mare rol in calitate de meceni si care a contribuit la impunerea unor noi gusturi in arta. Pentru ca Léo, Getrude, Michel si Sarah nu au fost doar cumparatori de arta, ei au emis reflectii asupra artei moderne, devenind si prietenii apropiati ai multor artisti precum Picasso sau Matisse… Familia Stein a trait aproape trei decenii in Europa, pentru a se repatria apoi in 1935 de frica nazismului. Dupa ce a inventat arta mo­derna, Europa urma sa inventeze doua forme teribile de totalitarism, nazismul si comunismul, care au avut in comun, printre altele, dispretul si chiar ura fata de arta moderna.

Scanteia nonconformismului in arta a trecut insa in America. Tot ei, membrii familiei Stein, sunt cei care au prezentat pentru prima data in Statele Unite opera lui Matisse, deschizind noi orizonturi pentru artistii americani si decomplexandu-i prin atragerea lor intr-o noua epoca, pe care lumea avea s-o nu­measca moderna.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de