x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Băncile centrale, rețete pentru fiecare pacient

0
Autor: Dan Constantin 21 Noi 2018 - 08:33
Băncile centrale, rețete pentru fiecare pacient


Rolul băncilor centrale a fost mereu un punct de interes în dezbaterea publică, nu doar pentru a extrage considerații teoretice. Daniel Dăianu, autor al unei ample lucrări recente - ,,Băncile Centrale, criza și postcriza. România și Uniunea Europeană încotro?”(Editura Polirom, 2018) - este și un practician ajuns în zona deciziior pentru „vinovăția ” de a fi teoretician. Această simbioză pe care se construiește o carieră normală spre vârful ierarhiilor este acum tot mai rară, rezultatele neglijării celor două laturi, ajunse aproape antagonice, fiind măsuri voluntariste care perturbă echilibrul. Marele vârtej global de acum un deceniu a consacrat băncilor centrale o importanță pe care nu și-au dorit-o, de singur jucător pe strada bulversată de criză. Politica economică a devenit în mod covârșitor exprimată de ce fac ele, nevoia de a salva sistemele financiare a reflectat o dominantă fiscală asupra politicii monetare, arată autorul în prefață. Relația dintre băncile centrale și băncile comerciale a fost reluată în postcriză cu alte argumente, procuparea fiind nu doar din punct de vedere microprudențial, ci și pentru că practicile rele, abuzurile sistematice pot conduce la riscuri sistemice. Preocupat de etica afacerilor, autorul scrie: „În opinia mea, în România este necesară înființarea unei autorități centrale care să supravegheze conduita băncilor. Dacă nu există o autoritate specializată, atunci BNR ar trebui să își extindă competențele din acest punct de vedere, așa cum se întâmplă în UE”. Daniel Dăianu a strâns în acest volum ideile pe care le-a susținut și dezvoltat într-o serie de lucrări anterioare, dar și în multe articole răspândite în presă după un program editorial bine urmărit. Valoarea textelor risipite în mass-media nu este minată de timp, lucru notabil care dovedește coerența ideilor autorului, soliditatea judecăților de valoare. Un interviu din 2015, de pildă, aducea în atenție greutățile intrării în zona euro. Aprecierile de atunci rămân valabile, analizele s-au extins, preocupările Academiei și ale comisiei specializate, condusă de premier, dau contur unor soluții care impun un pact național pentru accesul în euroarie. Banca Centrală a României  pune diagnostice calificate, are și rețete pentru pacienți, dar să nu uităm că, în niciun oraș, spitalul nu ține locul primăriei. Acolo unde bolnavii s-au supărat pe doctori  a fost jale mare! E o lecție pe care o înțelegem mai adânc citind lucrarea lui Daniel Dăianu.

Citeşte mai multe despre:   bancile centrale

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de