x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Batalia pentru dobanzi scazute

0
16 Iun 2004 - 00:00

Pe fondul scaderii inflatiei (dezinflatiei), Banca Nationala a Romaniei a redus dobanda de referinta la 20,75% (de la 21,25%), confirmand anticiparile multora.

English version

Totodata, oficiali ai Bancii Centrale au repetat ca politica monetara va ramane prudenta tinand cont de avantul cererii interne (ilustrat de dinamica PIB-ului, 6,1%, in trimestrul I) si cresterea deficitelor externe. Aceasta prudenta este exprimata de o crestere, in fapt, a dobanzilor reale; scaderea mai rapida a inflatiei fata de dobanzile active arata o inasprire a politicii monetare.

Este inedita combinatia de accelerare a cresterii economice in conditii de dezinflatie, care reclama o politica monetara stransa si deficite bugetare mici cand deficitele externe sunt in atentie. Exista explicatii in acest sens. Economia se afla de cativa ani intr-o perioada de relansare, care are si accente de crestere economica prin intensificarea formarii brute a capitalului (investitiilor). Salariile in sectorul bugetar si nu numai au crescut substantial in ultima perioada. Desi dobanzile la creditele in lei sunt inalte, posibilitatea de a obtine finantare in valuta - la care dobanzile sunt mult mai mici — a stimulat procesul de creditare a economiei. Din acest punct de vedere, politica monetara a BNR este amputata. In acelasi timp, bancile au dezvoltat gama de produse financiare venind in intampinarea solicitantilor de credite. Nu in cele din urma sunt de subliniat intrarile de capital din strainatate (inclusiv transferuri private, de peste 2 miliarde euro, de la romanii de afara), care au marit considerabil puterea de cumparare si de investitie interna. Anul 2007 actioneaza ca o ancora puternica! Daca adaugam la aceasta suita aprecierea reala a leului fata de euro si dolar ("efectul de inavutire") obtinem piese ale motorului care a miscat economia.

Nu este de asteptat ca dobanzile practicate de BNR sa scada iute si masiv in perioada urmatoare. Chiar daca inflatia pe mai (0,3%) indica o dezinflatie conform unor ipoteze foarte optimiste, Banca Centrala nu are cum sa faca abstractie de evolutia deficitelor externe. Chiar daca anul agricol va fi foarte bun si balanta comerciala pe aprilie arata o aplatizare a ecartului intre dinamica exporturilor si cea a importurilor, prudenta nu strica. Mai ales ca executia bugetara (pe primele patru luni exista un surplus bugetar) si anul electoral vor adauga presiuni asupra balantei externe prin cheltuieli guvernamentale sporite in partea a doua a anului.

Pentru cei care observa conduita politicii monetare este de notat ca mai relevanta pentru aceasta este dobanda de interventie a BNR, adica cea la care se sterilizeaza lichiditatea din piata. Este cunoscut ca Banca Centrala se afla intr-o pozitie de debitor net fata de sistemul bancar, dobanda de interventie fiind, in fapt, o variabila dependenta de volumul de lichiditate pe care BNR doreste sa-l absoarba din piata. De aici apar diferente intre dobanda de interventie si cea de referinta, nu nesemnificative. De aceea, atunci cand bancile comerciale reclama un semnal al BNR in vederea scaderii dobanzilor, pledoaria lor este de judecat avand in vedere ca ele imprumuta, net, Banca Centrala si nu invers.

Pentru sectorul nebancar mai importante decat dobanda de interventie a BNR sunt dobanzile active ale bancilor - adica dobanzile la creditele pe care le obtin. Intre dobanzile active si cele pasive (dobanzi la depozite), ecartul este mare dintr-o serie de cauze: ineficienta relativa a sistemului bancar autohton (desi exista diferente mari intre banci) care inseamna costuri operationale mai mari, insuficienta concurenta intre banci, nivelul ridicat al rezervelor obligatorii pe care bancile comerciale le plaseaza (cu remunerare foarte mica) la BNR, o prima de risc (legata de perceptia mediului de afaceri intern) si, nu in cele din urma, o renta extrasa de sistemul bancar de la intreprinderi. Prin urmare, scaderea dobanzilor interne depinde nu numai de scaderea inflatiei, dar si de reducerea ecartului intre dobanzile active si cele pasive. Cele din urma devin mai atractive prin politica de intarire a leului fata de valute.

Este de asteptat ca politica monetara a BNR sa devina mai putin "dezechilibrata" prin cresterea ratelor dobanzilor in SUA si, chiar, Europa (daca inflatia va creste), ceea ce va ridica dobanzile active la creditele in valuta, si prin diminuarea dobanzilor interne - in conditiile dezinflatiei. BNR va fi prudenta cu scaderea dobanzilor sale tinand cont de dinamica cererii interne si nevoia de a avea deficite externe controlabile. Important este ca dobanzile interne reale (diferenta intre dobanzi active si inflatie) sa scada printr-o functionare mai competitiva a sistemului bancar intern.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   dobanzile

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de