Pe fondul scaderii inflatiei (dezinflatiei), Banca Nationala a Romaniei a redus dobanda de referinta la 20,75% (de la 21,25%), confirmand anticiparile multora.
English version Totodata, oficiali ai Bancii Centrale au repetat ca politica monetara va ramane prudenta tinand cont de avantul cererii interne (ilustrat de dinamica PIB-ului, 6,1%, in trimestrul I) si cresterea deficitelor externe. Aceasta prudenta este exprimata de o crestere, in fapt, a dobanzilor reale; scaderea mai rapida a inflatiei fata de dobanzile active arata o inasprire a politicii monetare.
Nu este de asteptat ca dobanzile practicate de BNR sa scada iute si masiv in perioada urmatoare. Chiar daca inflatia pe mai (0,3%) indica o dezinflatie conform unor ipoteze foarte optimiste, Banca Centrala nu are cum sa faca abstractie de evolutia deficitelor externe. Chiar daca anul agricol va fi foarte bun si balanta comerciala pe aprilie arata o aplatizare a ecartului intre dinamica exporturilor si cea a importurilor, prudenta nu strica. Mai ales ca executia bugetara (pe primele patru luni exista un surplus bugetar) si anul electoral vor adauga presiuni asupra balantei externe prin cheltuieli guvernamentale sporite in partea a doua a anului.
Pentru cei care observa conduita politicii monetare este de notat ca mai relevanta pentru aceasta este dobanda de interventie a BNR, adica cea la care se sterilizeaza lichiditatea din piata. Este cunoscut ca Banca Centrala se afla intr-o pozitie de debitor net fata de sistemul bancar, dobanda de interventie fiind, in fapt, o variabila dependenta de volumul de lichiditate pe care BNR doreste sa-l absoarba din piata. De aici apar diferente intre dobanda de interventie si cea de referinta, nu nesemnificative. De aceea, atunci cand bancile comerciale reclama un semnal al BNR in vederea scaderii dobanzilor, pledoaria lor este de judecat avand in vedere ca ele imprumuta, net, Banca Centrala si nu invers.
Este de asteptat ca politica monetara a BNR sa devina mai putin "dezechilibrata" prin cresterea ratelor dobanzilor in SUA si, chiar, Europa (daca inflatia va creste), ceea ce va ridica dobanzile active la creditele in valuta, si prin diminuarea dobanzilor interne - in conditiile dezinflatiei. BNR va fi prudenta cu scaderea dobanzilor sale tinand cont de dinamica cererii interne si nevoia de a avea deficite externe controlabile. Important este ca dobanzile interne reale (diferenta intre dobanzi active si inflatie) sa scada printr-o functionare mai competitiva a sistemului bancar intern.