Biotehnologie gratuita

Romanii produc un singur lucru mai ieftin decat restul Europei: forta de munca. Numai ca nu se poate trai la nesfarsit doar facand copii.

Romanii produc un singur lucru mai ieftin decat restul Europei: forta de munca. Numai ca nu se poate trai la nesfarsit doar facand copii.

Adam Smith - primul si cel mai de seama teoretician al comertului liber - sustinea ca n-are sens sa produci un bun daca-l poti importa mai ieftin. Ce-au inteles romanii din asta? Ca n-are sens sa mai produca nimic, daca tot ce se fabrica in strainatate e mai ieftin.

Iata o economie suta la suta liberala. Si care mai are si noroc - profita din plin de trecerea de la troc la bani. Pentru ca, daca n-ar fi deficitele si datoriile si ar trebui sa fabricam si noi ceva ca sa dam la schimb, am avea mari sanse sa murim de foame. Insa, pana la urma, si treaba asta cu "mai ieftin" e doar o figura de stil: daca nu mai facem nimic, ci aducem aproape totul din UE, preturile tind spre niveluri europene.

Sa trecem insa dincolo de teorie. Desi consumul creste pe seama importurilor, increderea in consum e cu o treime mai redusa decat in ianuarie 2005. Ce se intampla? E foarte simplu. Cand romanii isi deschid portofelele se intristeaza. Numai ca le revine repede zambetul pe buze cand afla ca pot cumpara pe datorie. Mai tarziu, economistii vor calcula si vor zice: banii intra, banii ies, dobanzile raman. Dar ce mai conteaza...

De pe urma cotei unice, a aprecierii leului si a scaderii CAS, oare firmele n-au prosperat? Ba da. Si atunci si-au bagat banii in afaceri ca sa putem fabrica si noi ceea ce ne vand acum strainii, nu? Nu. Intreprinzatorii au fugit repede cu castigul la banca, pana cand au devenit creditori neti ai sistemului bancar - economisesc mai mult decat se imprumuta. Circuitul normal este exact pe dos: populatia economiseste, bancile aduna banii in depozite, companiile se imprumuta de la banci.

De ce sunt companiile supralichide? Fiindca asteapta sa vada daca nu le pica vreun chilipir. Din nefericire, in vremea asta economia reala ramane tot decapitalizata, fiindca, nu-i asa?, nimeni nu investeste intr-o zona nerestructurata.

Din toate cele spuse rezulta o concluzie: oamenii de afaceri se finanteaza din nivelul de trai. Ei se feresc de plata taxelor, dar, atunci cand vine momentul sa se capitalizeze, speculeaza.

Si, totusi, Romania n-are excedent, ci deficit extern, asa ca ar trebui ca moneda sa se deprecieze, nu sa se aprecieze. Atunci s-ar vedea ca aceia care detin active, in loc sa le impinga pretul in sus, ar fi constransi sa le vanda in scadere. Bunurile respective ar intra in posesia unor straini care stiu sa faca si altceva decat comert si constructii. Deci de asta se tem afaceristii nostri, ca nu s-ar mai vinde tara la suprapret, ci ar veni investitori seriosi, atrasi de mediul de afaceri, nu doar cei adusi cu sprijin politic.

Revenind la Adam Smith - care bine zicea ca n-are sens sa produci daca poti importa mai ieftin - noi, la inceputul-inceputului, capital n-am avut. Si, in loc sa-l importam ieftin, sub forma de investitii directe, am preferat sa-l producem. Arieratele, gaura care ne determina sa avem inca una dintre cele mai inalte inflatii din Europa, arata cat de scump e capitalul atunci cand nu piata este cea care aloca resursele, ci Guvernul, care redistribuie nivelul de trai. Fireste ca niste capitalisti facuti la apelul bocancilor degeaba au bani, ca nu stiu sa fabrice mai nimic fara subventii. Asa ca se limiteaza la ce-i mai usor - fac comert, evaziune, spala banii cu ajutorul imobilelor si creditului, dupa care ii lasa sa zaca in banci.

Asta nu-i in nici un caz liberalism, dupa cum sugereaza gradul de deschidere a economiei, ci protectionism, asa cum arata inflatia. Mai ieftin ar fi sa importam manageri inainte sa exportam toata forta de munca.