Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Seful demis al ANAF incheie un capitol negru in existenta Fiscului din Romania. Mandatul lui Blejnar Sorin a reprezentat in primul rand o perioada de deturnare a institutiei de la scopurile pentru care a fost creata, sub perdeaua de fum a unei false lupte impotriva coruptiei si a fraudei fiscale. Nu sunt verdicte aruncate din condei ci, in primul rand, fapte inca necercetate de Parchet. Blejnar a fost doar capul unei conspiratii prin care s-a urmarit si s-a reusit scaderea veniturilor statului din taxe si impozite sau doar executantul unui plan conceput de sefii lui din structurile de varf? Sa argumentam intrebarea. Premierul Ungureanu a anuntat ca in 2011 veniturile colectate de ANAF pentru buget au scazut si toate informatiile livrate de Blejnar, care spunea, dimpotriva, ca acestea au crescut, sunt asadar false. Deci, o prima dezinformare menita sa destabilizeze decizii la nivel macroeconomic. Furnizarea de date false catre institutiile statului este in sine un delict pedepsit penal pentru care Blejnar Sorin ar urma sa fie cercetat.
O alta cauza, si mai grava, la adresa lui Blejnar Sorin, a fost adusa tot de primul ministru Ungureanu care a anuntat public faptul ca seful demis al ANAF nu a colaborat cu alte institutii ale statului in actiunea de reducere si combatere a evaziunii fiscale. Mai exact, ANAF a refuzat accesul unor servicii specializate din Ministerul Administratiei si Internelor la informatiile detinute de Fisc. Asadar, "marele campion' al luptei cu frauda fiscala, contrabanda, evaziunea, contrafacerile, preacinstitul ardelean Blejnar boicota anchetele ofiterilor de Politie, lipsindu-i de informatii esentiale in urmarirea infractorilor. Aceasta fapta unde se poate incadra? Afirmatia premierului Mihai Razvan Ungureanu este in sine suficienta pentru ca Parchetul General sa se autosesizeze, sa deschida o ancheta in cazul unui inalt functionar asupra caria planeaza suspiciunea de atac la siguranta nationala. Daca recitim comunicatele CSAT din anii 2010, 2011 si cateva recente declaratii ale presedintelui Basescu Traian vedem cat de grave sunt motivele pentru care primul ministru a decis demiterea lui Blejnar Sorin.
In mod repetat seful CSAT a solicitat implicarea Serviciilor de Informatii in combaterea evaziunii fiscale, a contrabandei si fraudelor fiscale, fenomen care prin amploarea lui a ajuns sa ameninte siguranta si securitatea statului. In strategia privind securitatea nationala aceasta idee este pe larg argumentata si evident, sustinuta apoi in plan operativ de institutiile cu atributii in domenii. Mai mult, Basescu Traian a solicitat tuturor acestor institutii – SRI, MAI, Ministerul Finantelor – o stransa colaborare pentru a reusi actiuni substantiale de stopare a criminalitatii economice. Or, unde se opresc asemenea actiuni, de vreme ce rezultatele concrete, masurate in incasarile la buget ale ANAF, sunt chiar mai proaste decat inainte de declansarea "colaborarii stranse si extinse' ordonate de CSAT? Ungureanu a numit un responsabil, "Regina' Fiscului care, iata, a boicotat colaborarea cu MAI. Singur, sau printr-o conspiratie? Blejnar a fost considerat intangibil, multi crezand legenda ca este protejat de la cel mai inalt nivel din motive mai mult sau mai putin materiale. Este un fapt ca toate acuzele publice la adresa lui Blejnar s-au lovit ca de un zid de cetate. S-a spus ca spre el sunt drenate ciubucurie din vami; ca Blejnar este implicat in contrabanda cu titei si evaziunea cu produse petroliere; tot Blejnar a fost personajul "cheie' care deschidea sau inchidea afacerile cu tutun. Blejnar respingea, suveran, in zeflemea toate aceste acuzatii, multe sustinute cu probe, cu inregistrari depuse la DNA. Chiar si acum, Blejnar Sorin isi sustine pozitia ca a colectat la buget cam tot ce se putea. La vedere, si el a colectat pentru sine, tot ce poate aduna un functionar din leafa: un casoi cu multe etaje, mobilat opulent care il inscrie pe lista celor eligibili la controlul marilor averi.
Lista va ajunge la CSAT?
