x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Bogăţiile subsolului

0
Autor: Ionuț Bălan 01 Noi 2007 - 00:00

Cu ajutorul economiei subterane, romănii trăiesc in realitate mai bine decăt arată statisticile



Cu ajutorul economiei subterane, romănii trăiesc in realitate mai bine decăt arată statisticile

Care sunt cele mai mafiote state din Uniunea Europeană? Comisarul european pentru muncă, Vladimir Spidla, răspunde: statele cu cele mai mari economii subterane din UE se află in estul şi sudul continentului - şi enumeră Romănia, Bulgaria şi Italia.
Â
Â
De fapt, comisarul ne clarifică o altă chestiune care ne macină de ceva vreme: plătim preţuri la 58,5% din media Uniunii Europene, cu salarii care reprezintă sub 15% din veniturile UE-27 şi, totuşi, nu ne confruntăm cu mişcări de stradă! De ce? Fiindcă economia subterană e tolerată. E politică de stat să existe un canal care să facă traiul suportabil.


Iar un argument mai puternic decăt nivelul de trai este că dacă intreprinzătorii noştri ar incerca să-i concureze pe vestici cu arme corecte ar ieşi tot timpul pe locul doi. Salariile la negru, subvenţiile mascate, in general, capitalizarea cu ajutor de la stat constituie tentative de a recupera decalajele tehnologice fără să se renunţe la obiceiul pămăntului. Mai are sens să ne intrebăm de ce se codesc investitorii serioşi să vină?! Bineinţeles că şomajul este redus, datorită faptului că romănii pleacă in străinătate să caute investitorii care lipsesc din ţara lor, dar şi fiindcă plafonarea indemnizaţiilor de sprijin ii impinge să lucreze acolo unde există interes real: la negru.


Am descoperit aşadar calea prin care capitalul autohton incearcă să reziste competiţiei europene. Afacerile de partid şi de stat nu sunt stricate de investitori veniţi de aiurea, care pretind tratament egal, iar tensiunile sociale se dezamorsează. Asta chiar dacă economia subterană are dezavantaje evidente: conservă marje mari de profit şi nu se poate restructura.


De fapt se poate spune că firmele chiar din calea restructurării au şi fugit. Cănd au văzut că nu mai primesc o subvenţie inflaţionistă de 20-30% anual şi-au luat-o singure - se infundă in economia necontabilizată şi renunţă să mai furnizeze venituri bugetare. Dar statul nu pierde, căci pe măsura extinderii sferei neinregistrate inventează taxe noi, pe care le incasează in special de la populaţie şi de la companiile mici, care sunt impinse la răndul lor spre economia la negru.


Mai grav e că aceia care sunt conştienţi de "vicii" le folosesc in favoarea lor - măcar să văndă bine imaginea inflaţiei, dacă structura economiei e tot cea veche. Structura e prea puţin diferită de cea din anii ’90, dar, paradoxal, cănd afacerile alunecă in subteran nu se mai simte cum se aprind preţurile, fiindcă se aplică principiul "ce nu se vede nu se numără".


Să nu se creadă insă că Romănia ar fi autoarea vreunei reţete originale. Grecia şi Portugalia au procedat aşa cu mult inaintea noastră. Şi tocmai din acest motiv şi la ei s-au codit să vină investitorii serioşi şi le-au plecat oamenii la muncă in străinătate.


Dar concluzia nu trebuie să fie că Grecia şi Portugalia au oferit Romăniei formula compensării avansului tehnologic. Atăt ei, căt şi noi plătim in planul dezvoltării scenariile alternative utilizate. Muncitorii din afară trimit procente bune de PIB acasă, numai că au plecat să lucreze in Vest cei mai competitivi lucrători ai ţării, care contribuie in cea mai mare parte la PIB-urile altora. Ei nu plătesc taxe aici, ci acolo unde realizează veniturile. Noi ne alegem cu firimiturile. Deci, in realitate, Romănia nu căştigă, ci pierde PIB.


E adevărat că aceia care muncesc acum in Occident işi cumpără in Romănia case, dar banii intră - la preţ dublu faţă de acum 2-3 ani - nu la buget, ci in buzunarele deţinătorilor de imobile şi de terenuri care ştiau ce se va intămpla. Ştiau, fiindcă ei-şi-ai-lor au condus ţara incotro le-a convenit.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de