Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Rândurile care urmează fac parte din jurnalul personal al doamnei Andreea Vass, consiliera personală a premierului Emil Boc. Sau cel puţin aşa mi s-a spus. Documentul e scris de mână, cu cerneală violet pe hârtie oranj. Un scris ordonat, care dovedeşte precizie şi siguranţă. Ici-colo, paginile par lovite cu stropi de lichid translucid, poate apă plată, poate lacrimi... Dar mă pierd în amănunte, să lăsăm documentul să vorbească.
A fost o zi urâtă şi rea, cu nori negri, şase şedinţe şi o prăjitură oribilă, cu urme de degete, la bufet (Luni, să rog Corpul de Control să amprenteze bufetiera). La ora trei pm a intrat în birou Emil, mai extenuat ca de obicei. S-a aşezat pe fotoliul unde era poşeta mea şi mi-a zis cu glas încet, ca şi cum s-ar fi temut că-l ascultă, ambiental, cineva:
„Tocmai citesc, a zecea oară, memorandumul semnat de preşedinte în 1999. De preşedintele de acum... Mă rog, singurul preşedinte. Ai înţeles, de Băsescu. Toată dezvoltarea şi modernizarea României e descrisă acolo, pas cu pas. A fost un vizionar. Documentul ăla prevede privatizarea tuturor băncilor, privatizarea tuturor întreprinderilor mari de stat, de la Petrom la Tarom... Nici n-am apucat noi să facem încă tot ce scrie acolo, deşi au trecut zece ani...
Mi-e jenă, Andreea, că trebuie să-l atac acum pe Năstase şi să-i atribui lui toate meritele cu Petromul... Politica... Băsescu a propus atunci vânzarea unui procent mai mare de 50% din Petrom, ca unică şansă pentru un alt împrumut extern care să ne salveze până la următorul împrumut extern. Parlamentul a fost de acord, Guvernul a fost de acord... Noroc că lucrurile astea se uită. Aşa că pot să acuz Guvernul Năstase că scumpeşte benzina acum, după şapte ani.
Adevărul e că acum o să încerc să vând 9,8% din Petrom cu o groază de bani şi s-ar putea să-mi iasă. Pentru că ăia de la OMV chiar au investit cele 830 de milioane de euro la care se obligau când au cumpărat, aşa că Petromul valorează azi de patru ori mai mult. Şi, oricum, numai anul trecut, din accize, taxe, impozite, TVA, am strâns la buget cam un miliard şi jumătate de euro. Dar asta rămâne între noi, pentru public, reţine următoarele idei: Petrom nu trebuia privatizat. Şi, oricum, a fost o privatizare proastă, un furt din avuţia naţională, chiar dacă avea datorii de 10.000 de miliarde de lei atunci. Mai putea fi mulsă până o băgam în faliment...
Ştiai că, dacă am scoate din preţul benzinei toate accizele şi taxele, preţul la pompă ar ajunge la un sfert? Nu, asta e tot pentru tine, nu spune la nimeni... Mă duc la sală să trag de fiare, pe urmă la televiziune să le mai spun, încă o dată, chestia cu «mie nu mi-a plăcut niciodată contractul cu Petromul». Poate dacă s-ar fi făcut cu Stolojan...”.
A ieşit abătut, încercând de câteva ori fără succes să închidă uşa (Luni, Corpul de Control, de verificat furnizorii clanţelor. Tot aşa, cum i-am păcălit pe ăştia de la presă cu controlul la Blejnar). N-am vrut
să-l supăr şi eu şi să-i spun că privatizarea pe bursă nu se putea face atunci pentru pachetul majoritar, pentru că nu puteam impune cheltuieli de investiţii şi ar fi venit doar capital speculativ... Seara la telefon, discuţie lungă cu Videanu, care nu ştie încă cu cine să voteze, deşi a citit deja moţiunile. Mă întreabă care e diferenţa dintre ele. I-am spus că cea a lui Emil e scrisă cu corp 14, mare şi citeţ. Noapte bună, jurnalule!
