x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Bordura, mai tare decăt Europa

0
Autor: Ilie Serbanescu 18 Dec 2007 - 00:00
După cum era de prevăzut, balansul in relaţiile comerciale cu Uniunea Europeană se va fi accentuat. Ceea ce s-a şi intămplat, pentru că de deschiderea pieţelor, implicată de apartenenţa la Uniunea Europeană, partenerii din club puteau lesne beneficia, in timp ce nu acelaşi lucru se putea spune despre competitorii romăni. Romănia nu prea are cum să beneficieze de pe urma uriaşei oportunităţi pe care o constituie accesul liber la vastele pieţe europene, o dată cu apartenenţa ţării la Uniunea Europeană, pur şi simplu pentru că nu are jucători. Nu intămplător, Romănia importă şi iar importă, iar de exportat o face dramatic mai puţin. Şi cum să căştigi un meci - cum este şi competiţia din cadrul Uniunii Europene - fără jucători?! Şi, ca urmare, tot dramatic, deficitul de cont curent extern al Romăniei s-a adăncit in 2007. In lipsa unor statistici de fineţe şi a unor studii aprofundate, este insă greu să se facă o legătură intre apartenenţa la Uniunea Europeană şi accentuarea deficitului de cont curent extern, mai precis de a-l trece sau nu pe acesta in contul apartenenţei ţării la clubul european. S-ar putea ca, şi fără apartenenţa la Uniunea Europeană, deficitul extern să se fi amplificat la fel de ameninţător, pentru că este organic, venind din străfundurile economiei, din disfuncţiile şi dezechilibrele ei de fond.


Cert este insă că in 2007 a intervenit ceea ce era previzibil de mult să se intămple odată şi odată! Nota de plată a deficitului extern a ajuns pe masă? După o ascensiune complet artificială, leul a luat-o la vale, iar inflaţia a revenit după ce, la fel de artificial, fusese ţinută pe o curbă descendentă. In general, insă, tabloul macroeconomic s-a deteriorat. Că faptul s-a produs in primul an de apartenenţă la Uniunea Europeană este o realitate, dar nu s-ar putea spune decăt in mod forţat că deteriorarea tabloului macroeconomic a fost determinată cumva de această apartenenţă. Deteriorarea ar fi survenit oricum la un moment dat, pentru că izvorăşte din dezechilibrele profunde ale economiei, care nu au legătură cu apartenenţa la Uniunea Europeană decăt in măsura in care s-ar accepta ideea că mecanismul extinderii Uniunii Europene implică stimularea forţată a pieţelor din Est pentru a asigura plasament produselor şi serviciilor din Vest.


Dacă, obiectiv privind lucrurile, după primul an in UE, bilanţul economi nu putea fi decăt negativ - pentru că in procesul integrării vin mai intăi costurile şi apoi beneficiile −, se putea aştepta insă ca, sub presiunea responsabilităţilor europene, mai puternic conştientizate o dată cu aderarea, dar şi dăndu-se curs aplicării unor norme comunitare, să intervină o mai mare eficienţă şi mai puţin clientelism in cheltuirea banului public. Dimpotrivă, insă, clientelismul in cheltuirea banului public a depăşit orice limită, indiferent dacă la nivel central sau local. Cu excepţia unor pomeni electorale care au mai echilibrat situaţia, fondurile publice s-au indreptat mai mult spre zone şi activităţi de interes pentru diverse grupuri private, şi nu prioritar spre nevoile cu adevărat stringente de interes public şi social. Cred că s-au schimbat fără noimă, in oraşele ţării, mai multe borduri decăt in toţi cei 17 ani anteriori din perioada postdecembristă, bordura fiind poate emblema cheltuirii clientelare a banului public, căci, la un cost de circa 50 de eurocenţi, este achiziţionată de administraţiile drumurilor publice cu 6-7 euro! O frenezie a incorectitudinilor, neregulilor şi clientelismului a cuprins toate nivelurile, indeosebi in legătură cu administrara domeniului public şi in sectorul imobiliar. De parcă s-ar fi fost pe ultima sută de metri la furat! Pe altarul unor aranjamente clientelare in favoarea unor rezidenţe de lux, parcurile şi zonele verzi au dispărut intr-un ritm şi mai ameţitor decăt in anii anteriori. Implicarea străină (companii şi individuali) de ordin coruptiv şi clientelar in prăduirea şi sluţirea domeniului public este masivă şi mereu mai jenantă, iar pentru oamenii de rănd inseamnă compromiterea ideii de Uniune Europeană, instituţie in care işi puneau speranţe că va reuşi, prin prestanţă şi presiuni, să-i mai potolească pe şnapanii noştri!
Citeşte mai multe despre:   editorial,   decăt,   europeană,   uniunea,   uniunea europeana,   uniunea european

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de