x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Breviar de februarie

Breviar de februarie

de Daniel Daianu    |    22 Feb 2006   •   00:00
Breviar de februarie

Alaturarea pronosticului de 6,6% este curioasa daca ne gandim ca mentinerea tintei de 5% a avut ca obiectiv lupta cu asteptarile inflationiste

1 Banca Nationala a dat publicitatii ultimul raport trimestrial privind inflatia saptamana trecuta; este poate cea mai interesanta analiza efectuata de o institutie publica (de interes public) referitoare la evolutia macroeconomica in anul scurs si perspective pentru 2006 si 2007. Tinta de inflatie pentru 2006 a fost mentinuta de BNR la 5%. Dar tot Raportul vorbeste de un scenariu de baza potrivit caruia este probabil ca abaterea de la tinta sa ajunga in acest an la 1,6%; adica inflatia la finele anului sa fie in jur de 6,6%, apropiata de estimarile FMI, de alte prognoze. Alaturarea pronosticului de 6,6% este curioasa daca ne gandim ca mentinerea tintei de 5% a avut ca obiectiv lupta cu asteptarile inflationiste; este greu de presupus ca firmele, toti cei interesati vor trece cu vederea pronosticul facut de BNR in scenariul de baza. In timp ce admite o abatere probabila mare in 2006, BNR accentueaza ca traiectul inflatiei se va apropia de tinta de 4% in 2007. Dar aceasta evolutie comporta multe necunoscute si variabile, care sunt dincolo de controlul Bancii Centrale. Asa cum am mentionat in articolul din 15 febr. (JN), riscul major pentru BNR este ca si in anul urmator abaterea sa fie substantiala, in jur de 1,5%-2%. Sunt de opinia ca ar fi fost mai bine ca, in conditiile in care s-a mentinut tinta de 5% pentru acest an, sa nu se fi mentionat in raport abaterea probabila de 1,6% - sa se fi evocat numai riscul ca abaterea sa fie mare si in 2006 in lipsa unor politici stranse si al manifestarii unor socuri neprevazute. Ma refer aici nu numai la asteptarile inflationiste, dar si la mesajul privind taria/atitudinea politicii monetare.

2 Am citit explicatii date de autoritatile de resort privind cresterea preturilor interne la gaz ca decurgand din angajamentele fata de UE. Aceasta crestere are sens economic cand priveste firmele romanesti, care trebuie sa lucreze in conditii de eficienta, sa nu mai mizeze pe subventii explicite si implicite. In Uniune, subventiile, in afara de cazuri exceptionale, nu sunt acceptate. Pe de alta parte, argumentul aducerii tarifelor la niveluri europene slabeste serios cand este vorba de utilizatori casnici si cand exista productie realizata din resurse interne - ceea ce inseamna ca costurile de procurare pot fi diferite fata de situatia cand se importa resurse. Intervine aici si o ratiune de ordin social, care tine cont de veniturile unei mari parti din cetateni intr-o tara unde venitul/loc. este cca 30% fata de media UE. Este incorect sa se spuna ca Bruxellesul obliga autoritatile romanesti sa creasca preturile la energie, la consumatorii casnici, la nivelurile prevalente in tarile bogate din Uniune. Aici, Guvernul are de decis intre a tine cont de o realitate economica si sociala concreta (ceea ce inseamna sa nu se forteze nota) si dorinta de a rentabiliza peste masura activitatea unor intreprinderi furnizoare de energie. Macar daca aceasta rentabilizare ar insemna bani mai multi publici, care sa se reintoarca in buzunarul cetatenilor - in diverse forme. Dar stim ca adesea nu este asa. Diversi intermediari, ca si distribuitori (utilitati publice privatizate) abuzeaza de pozitii de piata privilegiata si extrag rente mari.

3 Premierul Tariceanu a anuntat ca portiunea de autostrada Bucuresti-Brasov va fi facuta exclusiv din bani publici, pentru a se evita proceduri ce ar cauza mari intarzieri (ce ar face constructia sa inceapa abia in 2008/2009). Temeiul este de considerat cu atentie. Pe de alta parte, se ridica o intrebare. Aceasta ruta este cu un trafic intens si este de presupus ca operatori privati ar fi interesati sa participe la finantare si gestionarea rutei. Eu cred ca nu trebuie respinsa ab initio ideea unor parteneriate public private, in masura in care sudii de fezabilitate exista si se pot obtine finantari private importante. Ar fi bine sa economisim bani publici stiind ca sunt alte lucrari de infrastructura care au sanse infime sa implice bani privati.

×
Subiecte în articol: editorial