Brexitul este o reacție la românizarea UE
Acum mi-am dat seama de ce s-a produs Brexitul. Ca o reacție la românizarea Uniunii Europene. Adică, după integrarea României în UE, țara balcanică avea nevoie de reforme, necesare pentru a se atrage investiții. În loc de asta însă au fost trimiși românii după investitorii care lipseau din țara lor. Și odată ajunși acolo, în UE, la Torino, Barcelona sau Viena, s-a observat și o întrerupere a reformelor, ceea ce a coincis cu impunerea modelului românesc în întreaga Europă.
Britanicii însă nu s-au putut obișnui cu românizarea - cu formele sale particulare moldovenizare/oltenizare - și au spus adio spațiului comunitar, fiind, reiterez, extrem de iritați de toți substituenții de piață și de diviziunea muncii impuse de români, pe când interesul lor era - încă de la Winston Churchill, după cum ne aduce aminte Boris Johnson - o piață comună. Așadar, invers decât susțin alți formatori de opinie, Uniunea Europeană se confruntă cu românizarea, nu cu japonizarea, motiv pentru care englezii - locuitorii perfidului Albion - cer Brexit.
Dar cu tot cu românizarea cu care se confruntă Uniunea îmi păstrez vechea idee că în condițiile unui hard Brexit o țară ca Franța lui Emmanuel Macron ar trebui să mute întregul Maghreb la Paris pentru a face față concurenței sud-americanilor care preiau ștafeta furnizării de mărfuri agroalimentare către Regatul Unit.
Ştiri din .ro
-
La început iubitul meu nu se mai sătura. Făceam dragoste chiar și de două-trei ori pe zi, dar acum totul s-a redus la o dată pe săptămână. Sunt zile însă când mă pune să-i fac ceva cu totul neașteptat în pat. Nu mi se pare deloc corect față de mine antena3.ro
-
Secretul neștiut din subteran. Adevărul despre stația de metrou Gara de Nord din București. Ce se ascunde de fapt sub ea și de ce vagoanele scârție când ajung în zonă antena3.ro