x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Bucureştii, sub asaltul teilor

0
Autor: Lucian Avramescu 10 Iun 2008 - 00:00
Bucureştii, sub asaltul teilor


CIORNE
Priviţi teiul de lîngă casa dumneavoastră! E o distilerie de ozon. Două săptămîni pe an e tulnicul prin care respiră înmiresmat cerul.



CIORNE
Iunie este secunda astrală cînd înfloresc teii în Bucureşti. Ca un abur nevăzut, mireasma arborelui ca o clopotniţă de mitropolie, rotund şi majestuos, se revarsă din Primăverii şi Floreasca pînă în cartierele mărginaşe. Ea şterge miasmele şi astupă rîgîitul gurilor de canal. Prin ochiuri de geam cît latul de palmă, subsoluri întunecate se primenesc, igienizate de flacoanele de esenţă care curg peste metropolă, biet deodorant pentru subsuori nespălate.  

Nepoţica mea, Alexandra, a împlinit duminică trei ani. A avut oaspeţi, copii de vîrsta ei, părinţi, bunici. La zece seara am condus-o acasă, cu maşina mea, pe doamna Olga Gavrilescu, prietenă de familie şi cititoare ferventă a mîzgălelilor mele săptămînale. Doamna Olguţa s-a născut în Bucureşti şi de peste 70 de ani trăieşte în acest oraş pe care îl iubeşte. Stă într-un bloc scorojit din marginile Drumului Taberei. Cînd am ajuns, după un slalom printre tomberoane şi maşini abandonate, ne-a învăluit darul ceresc al florilor de tei. Şi aici biruiseră teii. Absenţi din programele electorale, înlocuiţi de ambiţiile asfaltărilor şi reasfaltărilor, teii răsar singuri, ca nişte buruieni, în spatele maidanelor, în grădini părăsite, oriunde. Nu au nevoie de frizerii fasonate, de irigări zilnice. Trebuie îngăduiţi doar, fără acte civile, într-un Bucureşti în care nici oamenii nu au toţi certificat de naştere. În iunie, teii sînt respiraţia lui Dumnezeu. De n-ar fi aşa, de ce s-ar face catapetesmele din lemn de tei?

După demolarea succesivă a statuilor (comuniştii au ras din pieţe monumentele burghezo-moşierimii, iar noii capitalişti au demolat monumentele roşii), singurele monumente din Capitală au rămas teii. Avem chiar un bulevard care se cheamă Tei, un parc cu acelaşi nume şi mii de străzi şi străduţe străjuite de tei. Unii au murit tăiaţi de toporul deciziilor imbecile. În locul teilor au răsărit betoane. Din betoane nu se fac catapetesme de altar. Priviţi teiul de lîngă casa dumneavoastră! E o distilerie de ozon. Două săptămîni pe an e tulnicul prin care respiră înmiresmat cerul. Braţele lui, ca ale unui bunic, sînt încărcate cu flori. Miniştrii noştri pun palmieri pe Litoral, administratorii urbei importă Catalpa Bignonioides din Missouri, oţetari japonezi şi cocotieri care se usucă. Domnilor primari, prezenţi şi viitori, nu dezmoşteniţi teii!

Un cititor, care îşi ia precauţia de a mă lăuda, mă ceartă că acum două săptămîni, cînd lumea fierbea electoral, eu am scris despre căţeaua mea, care şi-a salvat din viitură puii. Un subiect minor. Aşa e. Minor, pesemne, va părea şi subiectul teilor. Am scris despre gestul mamei canine pentru că tot atunci se petrecuse un eveniment tragic. Un copil, lăsat nesupravegheat pe malul unui rîu, fusese răpit de ape. Mama umană nu mi s-a părut, prin mimica afişată în televizor, distrusă. Cineva vrea să ştie pe cine votez în turul doi. Nu mă dau în vînt după nici unul dintre candidaţi. Îl voi vota însă pe doctor. Travestiul, sub diverse nume, al domnului Băsescu în fruntea trezoreriei Bucureştilor, trebuie să înceteze. Poate şi spre binele teilor.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de