x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Bugetul in 2005: pro vs contraciclic

0
Autor: Daniel Daianu 21 Dec 2005 - 00:00

Impulsul prociclic al politicii fiscale a fost contrabalansat de taierea unor cheltuieli in prima parte a anului si efectul bugetar al cresterii masive a consumului si importurilor, ceea ce a conferit politicii bugetare o alura contraciclica.

Executia bugetara la 11 luni din 2005 indica un surplus semnificativ, de circa 1% din PIB. Este probabil insa ca la finele anului bugetul consolidat sa arate un deficit de 0,7%-0,8%, intrucat numeroase decontari se vor fi facut in intervalul ramas. Oricum, am avea de-a face cu cel mai mic deficit bugetar al ultimului deceniu. Cum este de interpretat acest rezultat, dincolo de cifra in sine?

La prima vedere, procesul de consolidare bugetara pare sa fi continuat, prin diminuarea deficitului bugetar. Trebuie spus ca aceasta diminuare are loc in conditiile unei incetiniri a cresterii PIB-ului la, probabil, in jur de 4% in 2005. In mod obisnuit o reducere a motoarelor economiei ar trebui sa conduca, alte conditii fiind neschimbate, la o scadere a veniturilor bugetare si, relationat, la o crestere a deficitului bugetar. La noi se impletesc cateva trasaturi ale anului 2005, care au condus la un alt rezultat.

2005 a debutat cu o reforma fiscala de amploare prin introducerea cotei unice de 16% asupra veniturilor personale si impozitului pe profit. Datele la 11 luni arata ca veniturile fiscale aferente acestor impozite au scazut semnificativ in termeni reali. Din acest punct de vedere se poate spune ca politica fiscala a furnizat economiei o impulsie prociclica prin veniturile mai mari disponibile pentru unii cetateni si sectorul corporatist, ceea ce a stimulat consumul. Datele agregate, la 11 luni, nu arata o crestere palpabila a economisirii in economie; inferenta ar fi ca veniturile disponibile suplimentare, in mare parte, s-au dus in consum. Un rol nefast il joaca aici si dobanzile real negative. Privind sectorul corporatist, este de semnalat o reducere severa a cresterii formarii brute de capital (de la 13,7% in 2004 la probabil 6% in 2005), care intra in contrast cu premizele create de diminuarea impozitului pe profit si aprecierea puternica a Leului, care ar fi trebuit sa incurajeze investitiile.

Au crescut in schimb puternic venituri fiscale indirecte, legate de TVA, accize si taxele vamale. Constatam astfel ca echilibrul bugetului a fost sustinut in principal de taxe pe consum si importuri, plus marirea grabita a accizelor. La venituri bugetare suplimentare este de semnalat si efectul recuperarii unor creante ale statului. Daca adaugam aici rectificarea bugetara in jos a cheltuielilor, facuta in prima parte a anului, gasim sursele executiei bugetare foarte stranse din acest an, in pofida diminuarii veniturilor fiscale directe mentionate.

In timp ce economia si-a incetinit dinamica, cel mai accentuat in domeniul productiei industriale (unde cresterea a fost de 2% la noua luni), cererea interna a crescut intr-un ritm mult mai alert; estimari arata o crestere probabila a cererii interne de peste 8,5% in 2005, in conditiile in care consumul final ar merge si mai iute (cu peste 9%). Veniturile fiscale indirecte au fost sustinute de mersul serviciilor si constructiilor, care au avut un ritm de crestere mult superior celui din industrie: la servicii un plus de cca 8% fata de 2004, iar la servicii, un plus de 7% (rezultate la noua luni). Incetinirea puternica a ritmului de crestere a productiei industriale trebuie pusa nu numai pe seama inundatiilor; sunt de parere ca mai mult au contat aprecierea leului si cresterea tarifelor la energie. Multe din intreprinderile autohtone au dificultati mari in a realiza castiguri de productivitate adecvate.

Concluzia ar fi ca, impulsul prociclic al politicii fiscale a fost contrabalansat de taierea unor cheltuieli in prima parte a anului si efectul bugetar al cresterii masive a consumului si importurilor, ceea ce a conferit politicii bugetare o alura contraciclica. Vorbind de consum este de mentionat ca creditele acordate de banci persoanelor fizice si firmelor au crescut in primele noua luni cu 24% in termeni reali fata de perioada corespondenta din 2004!

Este de chestionat insa efectul de echilibrare a bugetului pe seama cresterii consumului si importurilor. Deficitul de cont curent in 2005 este probabil sa atinga 9% din PIB in conditiile in care finantarea prin indatorare si-a marit ponderea. Evolutia din 2005 a deficitelor externe ridica semne de intrebare asupra sustenabilitatii lor. Iar o potolire a cresterii consumului si importurilor ar duce la o aplatizare a dinamicii veniturilor fiscale indirecte. Ramane de vazut ce se va intampla cu productia industriala in 2006. Vom vedea daca se inmultesc semne de adaptare la noile conditii sau industria intra intr-o perioada de stagnare, care nu are cum sa nu aiba implicatii asupra veniturilor bugetului.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de