x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Bugetul Uniunii: disputa va continua

0
Autor: Daniel Daianu 07 Dec 2005 - 00:00
Bugetul Uniunii: disputa va continua


Trebuie sa avem in minte Romania in 2010 si 2013, cu infrastructura si functionarea inauntrul Uniunii substantial ameliorate si sa incercam sa ne definim din aceasta perspectiva proiectele.

Marea Britanie are de terminat mandatul cu un castig de clarificari privind rezolvarea impasului in care se afla bugetul Uniunii Europene (pentru exercitiul financiar 2007-2013).

Nu este de mirare ca un buget starneste controverse majore. Noi, romanii, trebuie sa intelegem ca Uniunea este o constelatie de tari care, chiar daca au renuntat la unele atribute ale suveranitatii, au inca prerogative nationale esentiale. Mai mult, interesele lor, mai mult sau mai putin vizibile, nu converg adesea. Exista de aceea dispute intre tarile membre ale UE, iar diplomatia intra-comunitara capata accente surprinzatoare pentru cei obisnuti cu logica simplificatoare a pietelor unice, a unei uniuni ce ar functiona completamente armonios.

Daca bugetul Uniunii va fi, in final, 1,08%, 1,06%, sau 1,03% din PIB-ul Uniunii are, desigur, importanta sa si mult din dialogul contradictoriu purtat in ultimele zile vizeaza cuantumul bugetului. Dar exista un manunchi de evolutii inauntrul UE care vor mentine tensiuni privind constructia bugetelor viitoare si distribuirea concreta de bani. Merita de aceea sa evocam cateva din trasaturile de fond ale contextului in care s-au purtat negocierile intre Comisia de la Bruxelles si statele membre, intre presedintia britanica si unele grupe de tari.

De mai multi ani, tarile donatoare au semne de intrebare privind utilizarea banilor; aceste semne de intrebare sunt cu atat mai atent examinate de electoratele interne cand situatia economica nu este stralucita. Cand ai rate de crestere economica ce echivaleaza cu stagnare, cand deficitele bugetare cresc, iar sistemele de asistenta sociala se afla in cvasi-criza, inclinatia de a contribui net la bugetul Uniunii scade. De asemenea, varietatea de performanta in realizarea Agendei Lisabona a accentuat propensiunea unor tari de a reclama o modificare de prioritati in alocarea fondurilor bugetare; mai exact ar fi vorba de diminuarea fondurilor structurale si de coeziune in favoarea asa-numitelor activitati "forward-looking" - educatie, cercetare si dezvoltare. Aceasta disputa, daca s-ar solda cu o realocare de bani in sensul amintit, ar lovi in interesele tarilor nou intrate in Uniune, in interesele Romaniei. Noi avem nevoie de asistenta financiara masiva pentru a ne dezvolta infrastructura, pentru modernizarea mediului rural.

Disputa privind bugetul UE aduce sub reflector si politica agricola comuna (PAC), care este criticata virulent de statele din UE care doresc redistributia de fonduri si o facilitare a negocierilor (prin reducerea subventiilor) in cadrul rundei comerciale Doha - care, trebuie semnalat, este amenintata de esec, ceea ce poate intari tendintele protectioniste in comertul mondial. Nu doresc sa intru aici in analiza tehnica a PAC, la care se adauga si considerente de ordin ecologic, de mentinere a unui anume habitat. Cert este insa ca PAC detine mult din bugetul UE in timp ce cerintele fata de acest buget sunt tot mai numeroase. Pentru Romania, o diminuare a sumelor alocate sustinerii agriculturii ar fi o veste rea in masura in care nu ar fi compensata de mai multe sume orientate catre celelalte utilizari care compun modernizarea rurala.

Ca sa fiu mai explicit, pentru Romania, scenariul cel mai rau ar fi o diminuare concomitenta, fie si graduala, sumelor pentru dezvoltare regionala si PAC. Este cert ca modificari majore pentru exercitiul 2007-2013 nu sunt de anticipat; ce conteaza acum este aprobarea bugetului, cu un cuantum anume. Pentru viitor insa, mai mult din rabatul britanic, din PAC, ca si fondurile structurale vor intra in discutie si schimbari se vor produce.

Romania trebuie sa foloseasca la maximum anii ce vin, perioada 2007-2013; trebuie sa marim capacitatea de absorbtie a fondurilor comunitare prin proiecte majore bine fundamentate tehnic si bugetate riguros (pe mai multi ani). Avem intarzieri mari in ceea ce priveste aranjamentul institutional al absorbtiei, nu am definit bine proiectele si nici nu avem o cultura adecvata a realizarii obiectivelor.

Trebuie sa avem in minte Romania 2010 si 2013, cu infrastrucura si functionarea inauntrul Uniunii substantial ameliorate si sa incercam sa ne definim din aceasta perspectiva proiectele. Acest demers trebuie sa fie un mare pariu al elitelor romanesti si un test istoric pentru intreaga noastra societate.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   uniunii

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de