x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Bush - victoria omului cu pusca

0
08 Noi 2004 - 00:00

Cine a urmarit votul secolului la televizor isi aminteste, poate, de o secventa transmisa in direct de posturile americane, ulterior reluata pana la obsesie: presedintele George W. Bush asteptand la Casa Alba rezultatele. Liderul Primului Imperiu Universal din Istorie sta pe canapea, in camasa, inconjurat de intreaga familie: nevasta, fiicele, tatal si mama, fratele.

Publicatia britanica Daily Mirror din 4 noiembrie 2004 a dedicat scrutinului american o coperta mai mult decat semnificativa. Sub poza cu presedintele Bush facand cu mana, un titlu urias: "How can 59,054,087 people be so DUMB?" (Cum pot fi 59,054,087 insi atat de TAMPITI?). Mai jos, o trimitere la nu mai putin de 7 pagini din interior: "U.S Election disaster". Cei de la Daily Mirror nu sunt singurii jurnalisti straini care impartasesc fata de votul primit de George W. Bush un tumult interior in care se amesteca revolta, dezamagirea, lehamitea, dar mai ales stupoarea. Courrier International iese pe coperta cu titlul "Putain, quatre ans!" si subtitlul "Ce que serait un second mandat Bush", iar Nezavissimaia Gazeta din Rusia proclama: "Americanii au spus da continuarii razboiului". Culmea o atinge ziarul libanez As-Safir, care isi avertizeaza cititorii: "In adaposturi cu totii, e Bush!". Nici jurnalistii americani nu gandesc altfel. Numarul din 6 noiembrie al magazinului politic pe Internet Bush Watch titreaza: "Neofascistii inving in alegerile prezidentiale 2004". O alta publicatie americana pe Internet tipareste o harta in care statele care au votat cu Kerry sunt unite cu Canada in United States of Canada, in timp ce statele care l-au preferat pe Bush formeaza Jesusland, aluzie la bigotismul votantilor. In noaptea alegerilor, TV 5 a realizat o transmisie in direct maraton cu numerosi invitati in studio. Cand se contura deja victoria lui Bush, o jurnalista americana de la masa aproape c-a izbucnit in plans de furie neputincioasa. Perspectiva ca americanii i-ar putea da presedintelui inca un mandat de patru ani o facea sa impartaseasca o viziune de sfarsit al lumii. Inaintea alegerilor, numeroase jurnale si televiziuni din SUA au cerut americanilor sa nu-l voteze pe Bush. La randu-i, Hollywood-ul s-a mobilizat aproape total pentru ca John Kerry sa castige.

Americanii citesc pasionati ziarele, se uita la televizor si isi adora vedetele de cinema. Si cu toate acestea, ei l-au votat pe George W. Bush. Si nu oricum, ci intr-o proportie apropiata de cea a unui plebiscit. Cum se explica asta? O intrebare pe care si-o pun toti cei care nu-i dadeau nici o sansa lui Bush luand in calcul toate marile sale erori: de la faptul ca n-a facut nimic pentru a impiedica "11 septembrie", desi serviciile secrete ii trimisesera rapoarte alarmante, pana la faptul ca n-a fost capabil sa garanteze un stoc suficient de vaccin impotriva gripei. Raspunsul ni-l da secventa cu familia de la Casa Alba. Imaginea presedintelui familist e un bun comun al campaniilor electorale americane. In cazul lui George W. Bush ea depaseste insa hotarele unui truc electoral. Presedintele nu e doar un bun familist. El e si un Arhanghel al bataliei pentru impunerea familiei ca valoare de fond a vietii americane. Sub acest semn, George W. Bush a propus modificarea Constitutiei pentru a interzice casatoriile homosexuale. Asemanator, el a pledat pentru restrangerea dreptului la avort.

Comentatorii lucizi au descoperit astfel secretul victoriei lui Bush. Presedintele a trecut dincolo de America jurnalistilor, a intelectualilor, a artistilor si chiar a politicienilor pentru a ajunge la America profunda. Iar America profunda, spre stupoarea intregii lumi, s-a intors masiv la valorile morale traditionale, promovate de Parintii Fondatori. George W. Bush si-a asumat si rolul de Luptator al lui Christos. Presa Europei de Vest si-a exprimat deseori stupoarea ca George W. Bush isi incepe sedintele de cabinet cu o rugaciune. Nu numai presedintii americani, dar si alti sefi de stat din lume sunt credinciosi. Credinta e considerata totusi o afacere intima, care nu se expune in public. Bush nu numai ca si-a expus-o, dar, mai mult s-a proclamat drept Luptator in numele lui Dumnezeu. Nu numai in America, dar si in lume. In Le Figaro, sub titlul semnificativ "George Bush, presedintele «revolutionar»", Charles Lambroschini scrie din Washington:

"In fata pericolului islamist, care a succedat totalitarismelor Germaniei naziste si Rusiei comuniste, George W. Bush, razboinic al lui Christos, s-a decis sa apere Binele contra Raului."

Expresie politica a gandirii neoconservatoare in ascensiune, presedintele a reusit sa-si asigure votul milioanelor de crestini fundamentalisti. Desi n-o recunoaste, George W. Bush le-a propus americanilor o cruciada a secolului XXI, dusa nu cu sabia, ci cu bombardierele. Ideea lui Karl Rove, consilierul sau personal, poreclit si "Creierul", unii spunand ca-i vorba chiar de Creierul lui Bush, a fost geniala. Campania s-a axat pe un slogan simplu: "Daca credeti in Dumnezeu, trebuie sa credeti in Bush!"

Cotidianul belgian Le Soir a trimis un reporter in comitatul Logan din Ohio, unul din nucleele republicane, pentru a descoperi misterul votului urias dat lui Bush. Dupa ce nevasta i-a vorbit reporterului despre "iubire si iertare", sub semnul carora traieste, despre regretul de "a vedea America uitand etica Parintilor Fondatori, care au cladit aceasta tara in respectul Creatiei", sotul, fermier cu 1.400 de hectare, intervine pentru a se explica. L-a votat pe Bush, deoarece acesta ii asigura dreptul de a avea o pusca. "Pentru a vana, pentru a se apara". Desigur, interlocutorul se referea concret la campania dusa de Bush in favoarea proprietarilor de arme de foc astfel incat fiecare american sa poata avea o arma. Sub acest semn, presedintele s-a angajat sa semneze o lege prin care politistii in exercitiu si cei pensionati sa fie autorizati a lua cu ei arma si cand trec intr-un alt stat. Argumentul fermierului viza insa asumarea de catre Bush a unei valori fundamentale a Americii: pusca. Pusca pe care trebuia s-o ia si sa traga orice barbat in anii de inceput ai Americii in clipa cand comunitatea era amenintata de banditi. E limpede ca dupa 11 septembrie 2001, America traieste Sindromul celor 7 Magnifici. Asemenea Vestului Indepartat, lumea de azi misuna de banditi in genul lui Saddam Hussein. Nu exista inca o Lege care sa-i opreasca. Si atunci nu-i ramane Americii decat sa-si asume rolul de Pistolar al Planetei. Vanarea banditilor e stanjenita insa de tot soiul de constrangeri: dreptul international, Curtea Penala Internationala, Organizatia Natiunilor Unite. Bush le-a inlaturat fara complexe. Nu trag, oare, eroii westernurilor fara a tine cont nimic, doar pentru ca ei sunt intruchiparea Binelui?

Nu mai incape nici o indoiala. Victoria lui Bush e victoria Omului cu pusca. Sa vezi de acum incolo impuscaturi pe Planeta!
Citeşte mai multe despre:   editorial,   bush,   georg

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de