x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Buzunărirea Armatei române

0
Autor: Radu Tudor 20 Mar 2008 - 00:00
Buzunărirea Armatei române


Între finanţişti şi armată a fost un veşnic război rece. Primii, gestionari ai bugetului de stat, au afirmat întotdeauna că armata e o instituţie bugetofagă, care consumă foarte mult şi nu produce nimic. Este o concepţie mai veche, lansată de Elena Ceauşescu în anii ’80, atunci când Ministerul Apărării Naţionale a traversat una dintre cele mai negre perioade din existenţa sa. Acest gând negru ceauşist a revenit astăzi în sistemul finanţelor publice şi este îmbrăţişat cu mare căldură de poetul şi prozatorul Varujan Vosganian.



Armata română se află într-unul din cele mai dificile momente ale sale de la schimbarea de putere, în decembrie 2004. Printr-o decizie a ministrului Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, bugetul apărării a fost redus cu 800 milioane lei noi, aproximativ 220 milioane euro. Lovitura sub centură aplicată angajaţilor Ministerului Apărării vine la doar două luni de la aprobarea în Parlament a bugetului de stat pe 2008, unde s-au dat lupte eroice pentru un minim de 2 la sută din produsul intern brut la apărare. Reamintesc faptul că România s-a angajat în anul 2002 bugetul apărării să nu fie mai mic de 2,38 la sută din PIB ca cel puţin pentru următorii cinci ani . Era o promisiune pe care oficialii români o făceau în faţa reprezentanţilor NATO ca o recunoaştere a faptului că sectorul militar are nevoie de o infuzie serioasă de capital pentru reformă şi achiziţionarea unor echipamente noi.


Înzestrarea e cel mai deficitar sector al apărării, pe toate categoriile de forţe: aeriene, terestre, navale. Nu mai vorbim despre faptul că acest angajament de onoare luat în faţa NATO a fost încălcat în mod repetat în ultimii trei ani. În al patrulea an de guvernare, bătaia de joc la adresa principalei instituţii militare atinge cote inimaginabile.


Hotărârea lui Vosganian, aprobată de premierul Tăriceanu şi de întregul cabinet, loveşte foarte serios în interesele de apărare şi securitate ale României. Simbolic, mişcarea este cu atât mai neinspirată cu cât are loc exact cu o lună înaintea organizării Summit-ului NATO, cel mai mare din istorie şi unicul găzduit de noi vreodată. Evident, ţara noastră va avea probleme serioase pe linia angajamentelor asumate când va anunţa că nu mai este capabilă să le respecte din cauza problemelor financiare.


Pentru o instituţie cu un buget anual de 2 miliarde de euro, cu 90.000 de angajaţi şi peste 1.500 de militari în teatrele de operaţiuni, la care adăugăm credite contractate pentru cârpirea unor zone urgente de înzestrare, reducerea cu 220 de milioane de euro este ca o rangă în cap dată unei persoane aflate în plin tratament de refacere.


Iar ca lovitura să fie decisivă, ministrul Finanţelor a decis şi stoparea derulării creditelor contractate pe 2006 şi 2007, ceea ce duce spre o situaţie de criză majoră. Estimarea specialiştilor este că gaura bugetară dată Ministerului Apărării se va apropia de un miliard de euro. Liberalii au reuşit să aducă astfel Ministerul Apărării în stare de faliment. Evident, nu vor recunoaşte acest lucru nici în ruptul capului. Dar cei desemnaţi să gestioneze şi să planifice fondurile militare prevăd deja o situaţie de criză, ce impune intervenţia CSAT.


Preşedintele Băsescu a mai comentat pe ici, pe colo în ultimii ani în legătură cu bugetul armatei. A cerut în mod public Guvernului să aloce 2,38 la sută din PIB. Nu s-a întâmplat aşa, iar istoria nu va face decât să consemneze că în regimul Băsescu-Tăriceanu, sectorul militar s-a reîntors la problemele grave de subfinanţare din anii ’90.


Probabil vor exista şi consecinţe electorale pentru cei care tratează astfel cea mai populară instituţie de stat românească.


Sectoare importante vor fi afectate foarte serios. În primul rând, pregătirea militarilor şi plata unor prestări de servicii. În al doilea rând, înzestrarea cu tehnică nouă. Existau şi aşa suficiente probleme în acest sector. Dar rectificarea bugetară şi stoparea derulării creditelor vor duce probabil la suspendarea unor programe indispensabile: livrarea noilor avioane de transport tactic, programul de mentenanţă al fregatelor, achiziţia noilor transportoare blindate şi a vehiculelor de teren. Ar mai fi şi altele, dar le menţionez doar pe acestea. Cunoscătorii domeniului securităţii şi apărării vor înţelege perfect despre ce e vorba.


Între finanţişti şi armată a fost un veşnic război rece. Primii, gestionari ai bugetului de stat, au afirmat întotdeauna că armata e o instituţie bugetofagă, care consumă foarte mult şi nu produce nimic. Este o concepţie mai veche, lansată de Elena Ceauşescu în anii ’80, atunci când Ministerul Apărării Naţionale a traversat una din cele mai negre perioade din existenţa sa. Acest gând negru ceauşist a revenit astăzi în sistemul finanţelor publice şi este îmbrăţişat cu mare căldură de poetul şi prozatorul Varujan Vosganian.


O ţară membră NATO şi UE cum e România are nişte obligaţii. Angajamentele sale, luate de-a lungul timpului de guvernările perindate prin palatele Cotroceni şi Victoria, ţin loc de cuvânt de onoare.


Încălcându-şi cuvântul dat şi perseverând în greşeală, România se consacră în neseriozitate şi lipsă de respect faţă de aliaţii şi partenerii ei. Iar instituţiei care a dus greul integrării în NATO, datorită căreia avem acum securitatea naţională garantată, guvernanţii noştri îi mulţumesc printr-un şut în fund şi printr-o bunuzărire de mari proporţii.

Citeşte mai multe despre:   editorial,   apărării

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de