x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cade masca de pe dezastrul dezindustrializării

0
Autor: Dan Constantin 31 Mar 2020 - 08:00
Cade masca de pe dezastrul dezindustrializării


Președintele Johannis anunță ca un mare succes fabricarea în țară a măștilor sanitare. Acestea au devenit un produs esențial, dar greu de găsit pentru protecție în condițiile pandemiei. La fel stau lucrurile cu mănușile, combinezoanele, ochelarii de protecție; toate țările le caută pe piață, comenzile neputând fi onorate în cantitățile și la termenele de urgență impuse de criza COVID-19. Franța a comandat un miliard de măști, dar nu e sigur că le va primi.China, ajunsă fabrica lumii, produce 550 de milioane de măști pe săptămână. Să nu credem că ne aflăm în fața unor produse sofisticate, de mers în Cosmos. La fel stau lucrurile în privința dezinfectanților uzuali sau a biocidelor. Clorul și spirtul nu se obțin la capătul unor lanțuri tehnologice complicate, sunt produse de bază pentru industria chimică. Asta dacă mai sunt valide capacitățile de producție. Descoperim acum câteva fabrici care s-au menținut cu mari eforturi, total neglijate și desconsiderate de politicile industriale. Aflăm că mai există Oltchim, Farmec Cluj, Miraj București – capabile să producă biocide și geluri dezinfectante. Produsele pe bază de clor necesare dezinfectării pe mari suprafețe în spațiile urbane sunt relativ simplu de fabricat cu o industrie de clorosodice, nu cu mulți ani în urmă un mare exportator. Vedem acum, când ne-a ajuns cuțitul la os, ce consecințe dramatice a avut politica premeditată de dezindustrializare. Căutăm în „mormanul de fiare vechi” schelete pe care să le aducem la viață pentru a ne da speranțe de viață.

O lecție la fel de dramatică o dă României dezinteresul față de sistemul de sănătate. Considerat pe hârtie mereu o prioritate, sistemul a fost decenii la rând o vacă de muls pentru cei care s-au conectat la bugetele de miliarde ale CNAS, neglijând însă personalul medical. Abia în guvernarea PSD majorarea salariilor medicilor a căutat să oprească hemoragia de cadre, stimulată de politicile europene. În ultimii zece ani au plecat din România 25.000 de medici. Cifra a fost dată în decembrie 2019 de demisionatul Victor Costache, și nu putem să o contestăm. În sistem lucrează circa 59.000 de medici și 15.000 de dentiști. Asta înseamnă că o treime din personalul medical cel mai calificat lucrează în străinătate. În valul de sute de mii de diasporeni repatriați nu s-au identificat și medici. Un apel de urgență spre această divizie de sănătate de a reveni în țară, ca o datorie patriotică, ar trebui lansat de președintele Ionannis, cu priza lui la diasporă.

Executivul PNL are de rezolvat în același regim de urgență problemele economice. Ridicarea constrângerii de deficit bugetar oferă un grad de libertate pentru finanțări, dar resursele, evident, nu sunt nelimitate. Neclaritățile de evaluare și comunicarea deficitară în privința amânării ratelor la bănci au tranformat o problemă punctuală într-o gâlceavă politică. Un cronicar zbuciumat, cu agendă cețoasă, vrea să atragă și Banca Națională în scandal. Ar fi ultimul lucru de care are țara nevoie! Este evident că instituțiile naționale își sporesc acum influența în decizii, pentru că la nivelul UE nu s-a găsit corespondentul faptic al solidarității și coordonării. BNR a dovedit în istoria ei de 140 de ani, în toate războaiele, un real patriotism, fiind ancoră de stabilitate și în perioadele de vâlvătaie, și în cele de refacere. Acum suntem într-un mare conflict, declarat ca Războiul Mondial al Erei Digitale(RMED) și avem nevoie de instituții-reper, nu doar pentru echilibrul mental.


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de