x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cadiz, oraşul dintre două continente

0
Autor: Ana-Maria Păunescu 02 Iun 2012 - 19:23
Cadiz, oraşul dintre două continente


De ce scriu despre Cadiz? Pentru ca, din punctul meu de vedere, e un oras prea putin laudat, prea putin cunoscut, prea putin luat la pas, desi are, de la un capat la altul, mai putin de trei kilometri. Cadiz este localizat in sudul Spaniei si de aceea poarta in umbre cele mai frumoase influente orientale, de la forma caselor la dimensiunile reduse ale stradutelor care il descriu. Nu e, sub nici un chip, o localitate obisnuita, poate pentru ca, reprezinta totusi aproape o granita intre doua mari continente, intre doua mari culturi, intre doua mari povesti.

Exista oameni care considera ca nu ai ce face in Cadiz mai mult de doua zile, spunand ca e un oras-port prea mic ca sa poata gazdui o vacanta complexa daca turistul cauta si altceva pe langa plaje reusite. Si totusi, in acest punct elegant si original de pe harta Spaniei, se gaseste ceva ce nu apare in prea multe locuri din lume: senzatia de familiaritate si de labirint descifrat, senzatia ca, orice ai face, pe oriunde ai lua-o, nu te poti pierde. Asta mi se pare fascinant: sa poti sa mergi printr-un oras strain si sa nu ai nevoie sa stii dinainte daca o sa faci stanga sau dreapta pe urmatoarea straduta, pentru ca, oricum, mai devreme sau mai tarziu, te vei intoarce de unde ai plecat.

Cadizul e un oras al intamplarilor frumoase, al posibilitatii de a trai, fie si pentru cateva zile, o libertate anume, o libertate cu doua taisuri, ametitoare si cuceritoare in acelasi timp. In rest, nu-mi dau seama daca mai are sens sa insistam pe extraordinara calitate de a avea Oceanul aproape. Da, la Cadiz, pe langa toate aceste cadente surprinzatoare, mai e si oceanul, cu toate nebuniile lui revelatoare, cu toate raspunsurile lui pline de farmec si de adevaruri.

Poate ca sudul Spaniei e umbrit nedrept de frumusetea celorlalte zone ale tarii, poate ca nu e acolo cea mai importanta sau bogata zona, poate ca defectul de a nu avea un aeroport la mai putin de patruzeci de kilometri va conta intotdeauna mai mult decat e cazul, dar e clar ca n-avem voie sa ignoram acel petic de univers, cu caracter aproape insular, pe care deparatarea il face si mai interesant. Fie si prin fotografii, fie si prin povestile celorlalti, trebuie sa ajungem acolo, sa ne indulcim cat de cat paleta de culori a frumusetii misterioase.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de