Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
SCRIITORUL DE LA PAGINA 3
LIBRARUL UNUI CHIOŞC DE SPITAL spune că bolnavii citesc aceleaşi cărţi ca şi oamenii sănătoşi. El, unul, n-ar putea recomanda nişte cărţi de citit in patul de suferinţă, spune librarul. Uneori sunt intrebat dacă n-am ceva vesel şi n-am.
CE-I ZICE UN BĂRBAT fiicei sale pofticioase: Nu mai mănca atăta, fata tatii, aşteaptă pănă te măriţi, şi pe urmă poţi să te indopi căt vrei.
CĂND VORBIM despre potrivirea in cuplu, in temeiul aceloraşi gusturi, ne găndim la bărbaţii şi la femeile "cu gusturi alese". De regulă insă potrivirile sunt la prostul gust. Nu cunosc nici o familie in care el şi ea să se fi cunoscut in pauza unui concert la Ateneu. In pauza unui concert Beethoven la Ateneu se cunosc şi apoi se decid să meargă impreună la următorul un domn văduv, de 60 de ani, şi o doamnă de 50, divorţată de mult. L-am intrebat pe un domn care s-a recăsătorit cu o doamnă de cea mai bună condiţie despre ce au discutat ei cănd prietenii le-au făcut cunoştinţă in pauza concertului de deschidere a stagiunii, şi domnul mi-a zis că despre ceaiul de muşeţel.
UN PANOU in marginea şoselei anunţănd oferta unui atelier specializat in pitici de grădină: "Avem Stani şi Brani la reduceri".
IN VITRINA UNEI LIBRĂRII e aşezată la locul cuvenit vedetei cartea unui străin tradus in mai multe ţări. Volumul se cheamă "De ce e sexul o plăcere". Trebuia să ne explice un neica nimeni de pe aiurea de ce e sexul o plăcere, şi nu un chin, că noi, proştii de romăni, nu ştiam.
O CATEGORIE APARTE de tămpiţi, cei care glumesc cu voce tare in holul spitalului unde lumea aşteaptă rezultatele analizelor. Oamenii sunt speriaţi, disperaţi, iar dobitocul face haz de bărbăţia lui apelănd la cugetări de neam prost: O viaţă are omul şi o gaură-n fund. Luna asta coana moarte e-n concediu. Mai bună ca aspirina e cinzeaca...
DESPRE RĂZBOIUL mondial al culturilor nu scrie şi nu se pronunţă nimeni. E un război ciudat. In Romănia, cultura franceză nu a invins-o pe cea romănă, ci dimpotrivă, a stimulat-o. Dar s-a impus in dauna celei germane. După război, cultura rusească s-a aşezat de-a curmezişul, blocănd accesul culturilor europene, iar pe cea romănească a sufocat-o. A căştigat bătălii pe toate fronturile, dar a trebuit să se retragă fără să fi lăsat urme. Impotrivirea la cultura rusească nu numai c-a rămas un fenomen de durată, dar s-a transformat intr-unul de respingere generalizat. Occidentul a făcut din cultura ruşilor o mare afacere. Negustorii de artă din Occident vin in Romănia convinşi că vor găsi aici multă pictură sovietică, şi nu găsesc nimic.
LIBRARUL UNUI CHIOŞC DE SPITAL spune că bolnavii citesc aceleaşi cărţi ca şi oamenii sănătoşi. El, unul, n-ar putea recomanda nişte cărţi de citit in patul de suferinţă, spune librarul. Uneori sunt intrebat dacă n-am ceva vesel şi n-am.
CE-I ZICE UN BĂRBAT fiicei sale pofticioase: Nu mai mănca atăta, fata tatii, aşteaptă pănă te măriţi, şi pe urmă poţi să te indopi căt vrei.
CĂND VORBIM despre potrivirea in cuplu, in temeiul aceloraşi gusturi, ne găndim la bărbaţii şi la femeile "cu gusturi alese". De regulă insă potrivirile sunt la prostul gust. Nu cunosc nici o familie in care el şi ea să se fi cunoscut in pauza unui concert la Ateneu. In pauza unui concert Beethoven la Ateneu se cunosc şi apoi se decid să meargă impreună la următorul un domn văduv, de 60 de ani, şi o doamnă de 50, divorţată de mult. L-am intrebat pe un domn care s-a recăsătorit cu o doamnă de cea mai bună condiţie despre ce au discutat ei cănd prietenii le-au făcut cunoştinţă in pauza concertului de deschidere a stagiunii, şi domnul mi-a zis că despre ceaiul de muşeţel.
UN PANOU in marginea şoselei anunţănd oferta unui atelier specializat in pitici de grădină: "Avem Stani şi Brani la reduceri".
IN VITRINA UNEI LIBRĂRII e aşezată la locul cuvenit vedetei cartea unui străin tradus in mai multe ţări. Volumul se cheamă "De ce e sexul o plăcere". Trebuia să ne explice un neica nimeni de pe aiurea de ce e sexul o plăcere, şi nu un chin, că noi, proştii de romăni, nu ştiam.
O CATEGORIE APARTE de tămpiţi, cei care glumesc cu voce tare in holul spitalului unde lumea aşteaptă rezultatele analizelor. Oamenii sunt speriaţi, disperaţi, iar dobitocul face haz de bărbăţia lui apelănd la cugetări de neam prost: O viaţă are omul şi o gaură-n fund. Luna asta coana moarte e-n concediu. Mai bună ca aspirina e cinzeaca...
DESPRE RĂZBOIUL mondial al culturilor nu scrie şi nu se pronunţă nimeni. E un război ciudat. In Romănia, cultura franceză nu a invins-o pe cea romănă, ci dimpotrivă, a stimulat-o. Dar s-a impus in dauna celei germane. După război, cultura rusească s-a aşezat de-a curmezişul, blocănd accesul culturilor europene, iar pe cea romănească a sufocat-o. A căştigat bătălii pe toate fronturile, dar a trebuit să se retragă fără să fi lăsat urme. Impotrivirea la cultura rusească nu numai c-a rămas un fenomen de durată, dar s-a transformat intr-unul de respingere generalizat. Occidentul a făcut din cultura ruşilor o mare afacere. Negustorii de artă din Occident vin in Romănia convinşi că vor găsi aici multă pictură sovietică, şi nu găsesc nimic.
