x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Canicula a luat presa prin surprindere

0
Autor: Ion Cristoiu 26 Iul 2007 - 00:00

E lesne de observat că, spre deosebire de alte situaţii de urgenţă, ziarele şi televiziunile n-au mai fost atăt de mustrătoare cu autorităţile.



Marţi seară, la Sinteza Zilei, trei miniştri, dintre cei implicaţi in combaterea Caniculei, au răspuns convocării la o discuţie despre măsurile luate de Guvern.
Dacă ne găndim la eterna surprindere a autorităţilor băştinaşe de către crizele de epilepsie ale naturii, de astă dată Cabinetul Tăriceanu 2 a avut o prestaţie notabilă. Nu numai prin raportare la Cabinetul Tăriceanu 1, paralizat de neputinţă la primele inundaţii de după alegerile din 2004, dar şi la alte guverne postdecembriste, copleşite de viscole, prăbuşiri de fonduri de investiţii, secetă şi mitinguri neautorizate.
Nota bună primită de Guvernul Tăriceanu e cu atăt mai meritată cu căt:
1) Canicula, ca fenomen meteorologic, se deosebeşte radical de alte nenorociri.
Furtunile, viscolele, inundaţiile, ninsorile şi gerurile sunt fenomene care provoacă omului o reacţie instinctivă de apărare. Autorităţile nu se văd obligate să avertizeze pe toate canalele media să nu se iasă din casă, să se evite deplasările şi să imbrace veşminte adecvate.
Canicula, punct maxim al căldurii, pe lăngă faptul că se instalează treptat, asemenea unui drog, nu prezintă semnele violente, avertizatoare, ale celorlalte intemperii.
Poate şi de aceea, spre deosebire de cicloane, cutremure, inundaţii, canicula n-a fost şi nu este incă inscrisă in codul genetic al cetăţeanului din alte zone decăt cele tropicale ca un dezastru.
In aceste condiţii, autorităţile se confruntă nu numai cu intemperiile, dar şi cu lipsa de reacţie a cetăţenilor.
2) Fenomen la graniţa dintre normalul exagerat şi dezastru, canicula a fost o premieră in istoria postdecembristă şi, avănd in vedere recordurile inregistrate, o premieră in istoria modernă a Romăniei.
In absenţa unor experienţe anterioare asemănătoare, Guvernul s-a văzut constrăns să acţioneze de la o zi la alta, nu de puţine ori improvizănd sau suprasolicitănd comunicarea pentru a masca absenţa măsurilor reale.
Evident, in cadrul emisiunii n-am avut ce reproşa Guvernului, in afara unui exces de comunicare. Adăugat isteriei mediatice, avănd resorturile in orgasmul gazetăresc provocat de prăpăstios, excesul de comunicare a influenţat negativ percepţia temperaturii. Intr-un context in care de dimineaţa pănă seara temperaturile ridicate erau prezentate ca un dezastru, ca un soi de ciclon de căldură, multora li s-au indus stările tipice de rău.
N-am avut ce reproşa nu pentru că am certitudinea unor măsuri inspirate şi, mai ales, transpuse in practică minuţios, ci pentru că subsemnatul, asemenea altor gazetari, n-am experienţa profesională a reflectării Caniculei.
E lesne de observat că, spre deosebire de alte situaţii de urgenţă, ziarele şi televiziunile n-au mai fost atăt de mustrătoare cu autorităţile.
Şi asta pentru că:
1) Nici noi, gazetarii, nu ştim ce-ar trebui să facă autorităţile şi ce n-ar trebui.
In cazul inzăpezirilor, lucrurile sunt limpezi: autorităţile trebuie să scoată utilajele in stradă. Drept urmare, de 17 ani, de cănd s-au abătut asupra Romăniei, o dată cu tranziţia, ierni grele, ziarele, dar mai ales televiziunile stau cu ochii pe utilaje, pe ministrul Transporturilor şi pe premier, identificat ca un soi de buldozerist cu majoritate parlamentară.
In cazul caniculei, ziarele şi televiziunile n-au avut ce să supravegheze.
Excepţie făcănd mustrările că Guvernul n-a săpat ţăranilor puţuri sau că au fost pene de curent neanunţate (de parcă aşa ceva ar avea un preludiu), ziarele şi televiziunile s-au mărginit să publice reportaje pitoreşti sau catastrofice din diferite locuri şi, lucru mult mai important, să popularizeze măsurile Guvernului.
2) Guvernul s-a axat pe o ofensivă de comunicare rar intălnită pănă acum prin insistenţă, agresivitate şi spectaculozitate.
Contracararea reală a caniculei cere măsuri de profunzime, pe termen lung: de la Salvări cu climatizare, cum zicea in emisiune Eugen Nicolăescu, pănă la introducerea aerului condiţionat in toate instituţiile publice.
Intuind că in Romănia contează imaginea, Guvernul a promovat măsuri de moment, dar spectaculoase: de la punctele in care cetăţenii beau apă, dată de alţii (că ei nu-şi puteau lua de acasă!), pănă la ţinerea zilnică a conferinţelor de presă, deseori limitate la o prezentare a buletinului meteorologic.
De data asta nu atăt autorităţile, căt ziarele şi televiziunile au fost luate prin surprindere de caniculă.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de