Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În general, românul este predispus la glume, cei tineri au o expresie mai globală pentru aceste hârjoneli verbale – caterincă. Luat nonstop peste picior, la activ cu un moment memorabil de cădere în cap, primul-ministru poate profita de statutul de victimă de serviciu a presei scăpând, cel puţin pentru perioada începutului de mandat, de la analizarea de fond a deciziilor Executivului.
În febra Sărbătorilor de Crăciun şi în vacanţa de Anul Nou, cabinetul instalat în mare viteză sub presiunea lui Traian Băsescu a luat deja câteva decizii, care în următoarele luni vor crea perturbări în funcţionarea instituţiilor. Cum îţi aşterni, aşa dormi, spune proverbul. Iar Guvernul se vede că ştie şi nu prea ştie vorba.
Ultima hotărâre a Guvernului Tăriceanu, publicată în Monitorul Oficial la 30 decembrie, cu valabilitate din 1 ianuarie 2009, a fost instituirea unei scheme de ajutor de stat în sumă totală de 1 miliard de euro. Suna bine, dar… nu rezulta de unde sare miliardul, aşa încât rămâne doar un ultim exerciţiu de imagine peste care se aşază Era Guvernării Boc şi a noii alianţe PSD-PD-L.
Prima decizie oficială arăta cum se împart marile ciolane, care mai au şi ceva carne pe ele. În aceeaşi zi de deces oficial a Tăriceanului, cuplul de şefi noi ai Parlamentului – Roberta Anastase şi Mircea Boc, resping Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului din 2006 privind reorganizarea AVAS prin comasarea prin absorbţie cu Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI). Sună destul de indigest pentru a încerca să vezi despre ce-i vorba. Acea OU din 2006 a fost cu cântec, era o consecinţă a odiosului dosar politic "Trădare şi spionaj" în care au fost executaţi public ministrul Codruţ Şereş şi Dorinel Mucea (şef al OPSPI). Acum, pentru că dosarul s-a fâsâit, OPSPI revine la Ministerul Economiei (parhoia PD-L), rămânând şi ceva de ciugulit la PSD, căruia îi revine AVAS. Preşedintele Traian
Băsescu semnează rapid în aceeaşi zi – 30 decembrie – legea care deschide meniul pentru noua putere. Să aibă şi ea, săraca, după ani de nemâncare din opoziţie, ce pune pe masă. Guvernul ne-a avertizat că "austeritate" scrie pe fruntea românilor în noul an. Într-o frenezie a tăierii cheltuielilor bugetare "la sânge", Cancelaria primului-ministru creşte la posturi, nu se reduce, aşa cum s-ar fi cuvenit, ca exemplu. Se mai umflă aparatul din Palatul Victoria cu birocraţia aferentă postului de viceprim-ministru cu încă 35 de "slujbaşi ai statului". Pentru a da "sânge" la popor, să aibă ce toca lumea la mahmureala chefului de Revelion, se taie leafa directorilor de la "stat". Foarte bine! Aplauze prelungite. Să ştie tot poporul că au fost scoşi din porţie toată liota de şefi, de la mic la mare!
Dar ce noimă are următoarea măsură care vizează cumulul de pensie cu salariul? Învăţământul, care îşi ţine încă rangul cu capacitatea profesorilor ieşiţi la pensie, va fi invadat de suplinitori fără şcoală suficientă. Asta în cazul în care vor fi găsiţi suficient de mulţi fierari-betonişti dispuşi să ţină ore, indiferent de domeniu. Măcar să fie linişte în clasă! La fel se va întâmpla cu facultăţile, cu spitalele şi clinicile universitare, unde profesorii, somităţile în domeniu sunt alungate spre sistemul privat. De asemenea, conform hotărârii Guvernului Boc, marii artişti sub contract cu instituţiile statului trebuie să se retragă; cercetătorii care au încă vie gândirea creatoare, peste limita de pensie, ar urma să facă muncă voluntară. Rezolvă ceva Cabinetul Boc prin asemenea măsuri luate pe negândite?
L-am auzit pe la un post tv pe dl Robert Negoiţă, un proaspăt parlamentar cu studii comprimate, apărând decizia Guvernului. Când suntem obligaţi să primim sfaturi de la incultura ajunsă pe post de lider de opinie, de la asemenea băieţi de băieţi a căror vacanţă a fost mai lungă decât şcolarizarea, nu avem şanse multe să ieşim la liman.
Urez din inimă domnului Boc să se ridice la înălţimea câtorva piese grele din Executiv, şi ele scoase cu forcepsul din şcoli.
Vorba ceea, blonde, da' multe. Prea multe chiar şi pentru un Palat.
