x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Cartonase rosii post-aderare

Cartonase rosii post-aderare

de Daniel Daianu    |    29 Mar 2006   •   00:00
Cartonase rosii post-aderare

Absorbtia fondurilor europene este cheia modernizarii, care leaga mediul rural de finantele publice printr-o legatura organica.

S-a anuntat ceea ce se contura deja ca o probabila monitorizare stricta a Romaniei post-aderare, iar raportul din mai ar contine doua cartonase rosii care privesc agricultura si finantele publice.

Nu este de mirare atentia ce se acorda la Comisia UE agriculturii si finantelor publice din Romania. Si in Polonia traieste multa populatie in mediul rural (26%-28%, fata de 38%-40% la noi) si numeroase ferme acolo sunt de dimensiune mult sub norma optima din UE. Dar istoria agriculturii private din tara vecina este mult mai favorabila, si fermierii polonezi au valorificat exemplar intrarea tarii in UE prin export masiv de produse agroalimentare de calitate excelenta. Chiar daca absorbtia fondurilor UE este scazuta si in Polonia, agricultura poloneza este mult mai adaptata la economia de piata si alerta la oportunitati externe. La noi, agricultura este, in larga masura, de subzistenta, iar procesul de consolidare a terenurilor, lent si impiedicat, adesea, de neclaritatea drepturilor de proprietate. Productivitatea scazuta, foarte slaba utilare, lipsa de finantare reprezinta trasaturi aproape structurale ale economiei mediului nostru rural. Dificultatile controlului sanitar-veterinar conteaza enorm in conditiile pericolului epidemic.

Finantele publice in Romania nu arata rau daca se vede seria deficitelor bugetare in acest deceniu - o continua scadere a deficitului. Dar de ani in sir sectoare-cheie pentru o societate care trebuie sa fie competitiva economic, ma refer la educatie si asistenta medicala, sunt mult subfinantate; cheltuielile de capital in bugetul public au ajuns la 2,7% din PIB in 2005. In acelasi timp, sistemul asigurarilor sociale este tot mai tensionat, iar infrastructura este foarte departe de cerintele unei economii compatibile cu spatiul UE. Bugetul public subfinanteaza cronic domenii care trebuie sa produca bunuri publice esentiale; exista, prin urmare, un deficit structural important mascat. Subfinantarea acestor sectoare este exprimata de ponderea veniturilor bugetare in PIB, de sub 30% in ultimii ani.

Starea agriculturii romanesti explica partial nivelul scazut al veniturilor bugetare; agricultura inseamna 12%-13% din PIB, dar, fiind de subzistenta, nu aduce practic nimic la bugetul public. In Bulgaria, unde agricultura este orientata spre piata, ea aduce la bugetul public circa 3%-4% din PIB; asta face ca bugetul public sa aiba venituri de 34%-35% din PIB. Modernizarea rurala (care inseamna si industrie mica si mijlocie) presupune absorbtie masiva de fonduri UE si ar implica dezvoltarea majora a infrastructurii ca si marketizare intensa in agricultura - de aici si venituri bugetare mai mari. Daca finantele publice ar reusi o colectare mai buna de taxe si impozite si o extindere a bazei de impozitare - printr-o politica fiscala adecvata - cofinantarea fondurilor europene s-ar solda cu deficite bugetare mici. Sa retinem ca modernizarea rurala este vizata de mai bine de 40% din cele 28 miliarde euro, fonduri europene, alocate Romaniei pentru perioada 2007-2013.

Absorbtia fondurilor europene este cheia modernizarii, care leaga mediul rural de finantele publice printr-o legatura organica. Cele doua probabile cartonase rosii ar fi premonitoare in acest sens. Daca vom absorbi putine fonduri, vom avea o evolutie modesta in mediul rural, o dezvoltare lenta a infrastructurii, cu efecte nefavorabile asupra ritmului de crestere economica; adica un echilibru economic submediocru. In schimb, o rata inalta de absorbtie ar implica dezvoltarea intensa a infrastructurii, progresul vizibil al economiei mediului rural, contributii insemnate ale acesteia la bugetul public, totul mergand in logica unui cerc virtuos. Ar rezulta un echilibru dinamic pozitiv in intreaga economie. Avem aici originea unor evolutii posibile sensibil diferite inauntrul Uniunii, pornind de la gestionarea tandemului agricultura/ mediu rural - finante publice. Apare raspunderea politicii publice in indreptarea economiei pe calea unui echilibru bun, printr-o valorificare cat mai optima a acestui tandem.

×
Subiecte în articol: editorial publice agricol