x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cât de străine sunt investiţiile străine?

0
Autor: Ionuț Bălan 26 Sep 2016 - 07:50
Cât de străine sunt investiţiile străine?


Am scris recent că, dacă preţul reglementat al gazelor e mai mare decât cel de pe piaţa liberă, ar trebui pusă şi această chestiune pe tapet în problematica energiei termice din Bucureşti. Dar poate că va fi, în contextul insolvenţelor de la RADET şi ELCEN.

Oricum ar fi însă, cei ce spun că sistemul de încălzirea a Capitalei e RADET-ul, fiindcă nu-i firesc să aibă randamente mai bune nişte centrale de apartament. Iar după aceea, RADET s-ar putea bucura că furnizează căldură nu doar blocurilor, ci şi caselor.

De altfel, şi RATB-ul ar trebui rentabilizat. O idee ar fi să se înlocuiască marile autobuze cu microbuze, care să vină des, şi toată lumea să plătească bilet, inclusiv pensionarii.

Și sigur că e bine ca restructura-rea RADET să se realizeze în cadrul unui parteneriat public-pri-vat ori să se procure resurse pentru redimensionarea RATB cu ajutorul unui IPO. În interbelic, RATB se numea Societatea Comunală a Tramvaielor Bucureşti, care era cotată la Bursă.

Dar, fiindcă tot am ajuns să vehiculăm idei capitaliste, e normal ca investitorii să nu beneficieze de convenţii de protecţie, ci singurul lor „apărător” să fie mediul de afaceri lipsit de ostilitate. Deci să nu mai umblăm la taxare, pe care tocmai era s-o mărească guvernanţii dacă nu dădeau vina pe un secretar de stat de la Finanţe.

Însă poate că reacţia bruscă referitoare la investitori vine pe relaţia GDR-uri – IPO-uri. Adică cineva s-a prins că, de fapt, investitorii nu-s străini şi că banii n-ar fi trebuit să plece din România ca să se întoarcă. Şi poate că n-ar fi fost nevoie nici să vină dacă s-ar fi făcut IPO-uri – ca la polonezi –, înainte să se tripleze datoria publică, nu după. Asta ca să fim pe deplin convinşi că investitorii sunt, într-adevăr, străini.


Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de