x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Cazul Adrian Nastase, o abordare juridica

Cazul Adrian Nastase, o abordare juridica

de Ralu Filip    |    13 Mar 2006   •   00:00
Cazul Adrian Nastase, o abordare juridica

Despre cazul Adrian Nastase publicul nu a primit informatii, ci opinii. Ale jurnalistilor, analistilor, sociologilor, politicienilor, criticilor de arta - unii cu un trecut dubios - ale dnei ministru Macovei si chiar ale sefului DNA, dl Morar.

Daca in alte cazuri televiziunile alergau dupa avocatii celor invinuiti sau apelau la opinii juridice independente, in cazul dlui Nastase lucrurile stau cu totul altfel. O singura prezenta a unui avocat implicat in caz, dl Aurel Ciobanu, si o singura opinie independenta, dl Corneliu Turianu. Nimeni nu stie, cu exactitate, cum s-a ajuns la acest caz, cine si pentru ce a dat mita, care este rolul termopanelor si al podelei, cum decurge ancheta. Cu toate acestea doua sunt opiniile dominante: Nastase trebuia sa accepte perchezitia, indiferent daca aceasta este sau nu legala; Nastase e vinovat.

FAPTELE. Primul dosar redeschis de dl Morar l-a vizat pe dl Nastase: dosarul Zambaccian. A spus atunci seful DNA ca predecesorul sau, dl Amarie, nu l-a inchis legal. Obiectul dosarului, sesizarea dnei Mona Musca in legatura cu dobandirea unui teren in Strada Zambaccian. Prin redeschiderea dosarului, DNA trebuia sa stabileasca daca terenul a fost cumparat, nu conteaza pretul, sau primit ca mita ori ca folos necuvenit de dl Nastase de la dl Bivolaru.

In mod surprinzator, procurorii DNA se indreapta spre constructorul imobilului din Zambaccian. Ei au controlat toate actele contabile de la Cominpuls, firma de constructii a dlui Sechelariu. S-au gasit nereguli financiare pentru care ar fi trebuit sa raspunda dna Cristina Popa, contabila firmei, si dl Sechelariu, proprietar. In acest context, dna Popa se transforma din posibil invinuit in martor, mijloc folosit frecvent de procurori, declarand ca stie ca dna Jianu i-a dat mita dlui Nastase ca sa fie numita intr-o functie publica, mita constand din termopane, podea, obiecte sanitare, alte obiecte aduse din China. In baza acestei declaratii s-a deschis un nou dosar si s-a dispus inceperea urmaririi penale impotriva dlui Nastase pentru luare de mita. Fara mituitor si fara mituit.

Un alt aspect semnificativ, dl Morar a aprobat cercetarea dlui Nastase fara audierea prealabila a acestuia, care ar fi putut avea loc in cadrul actelor premergatoare inceperii urmaririi penale (art. 224, CPP). In aceasta faza, dl Nastase ar fi avut posibilitatea sa probeze ca a platit constructorul prin transfer bancar, situatie in care mita ar fi cazut de la sine.

Alt fapt important, DNA anunta oficial cercetarea dlui Nastase pentru luare de mita, dar nu comunica publicului starea de fapt retinuta in rezolutia de incepere a urmaririi penale. Mai exact, DNA nu spune cine si de ce i-a dat mita presedintelui Camerei Deputatilor. Dl Morar a sustinut ca DNA nu are dreptul sa comunice astfel de chestiuni, pentru ca ar afecta dreptul la imagine si ar incalca legea. Nu exista, in Codul de Procedera Penala, nici o restrictie in acest sens. Apoi, despre ce protectie mai poate fi vorba, cand confirmi oficial ca un om este urmarit penal pentru o infractiune deosebit de grava cum este luarea de mita? Refuzand sa informeze publicul in privinta starii de fapt a presupusei infractiuni, DNA a dat frau liber imaginatiei populare, hranita copios de posturile de televiziune si de anumite ziare conectate la "surse judiciare".

Mai departe, este de remarcat distanta in timp dintre rezolutia de incepere a urmaririi penale si comunicarea ei dlui Nastase. Acesta a aflat ca este urmarit penal la doua saptamani dupa ce s-a dispus aceasta masura, lucru ce contravine atat dispozitiilor Codului de Procedura Penala, cat si Conventiei Europene a Drepturilor Omului, ambele cerand incunostintarea de indata. Intervalul a convenit procurorilor. Ce nu puteau face ei in dosar au facut televiziunile si ziarele. In acest fel si-au asigurat un puternic sprijin public, dar si politic. Concomitent au obtinut si condamnarea publica a dlui Nastase.

Un lucru si mai interesant s-a petrecut atunci cand dlui Nastase i s-au adus la cunostinta invinuirile. Procurorii i-au prezentat fostului prim-ministru doar acuzatiile si incadrarea lor juridica, nu si faptele. Mai pe romaneste, dl Nastase nu a avut acces la probele din dosar fata de care trebuie insa sa-si formuleze apararea! Acest lucru contravine dispozitiilor Codului de Procedura Penala care garanteaza dreptul la aparare al invinuitului in tot cursul procesului penal. Mai mult, articolul 6, alineatul 3, obliga "organele judiciare sa-l incunostinteze, de indata si mai inainte de a-l audia, pe invinuit (...) despre fapta pentru care este cercetat (...) si sa-i asigure posibilitatea pregatirii si exercitarii apararii". Aceeasi obligatie este instituita si de Conventia Europeana a drepturilor Omului la articolul 6. Cum sa se apere dl Nastase daca habar nu are ce au declarat dna Popa si dl Sechelariu si ce indicii temeinice au avut procurorii DNA ca sa inceapa urmarirea penala? Dl Morar a comentat ambiguu acest aspect la Radio Mix, unde a afirmat ca procurorii sunt obligati sa arate probele din dosar doar la sfarsitul urmaririi penale, recunoscand, pe de alta parte, ca nimic nu-i impiedica sa le prezinte persoanelor invinuite si in timpul cercetarii.

PERCHEZITIA. Mandatul de perchezitie poate fi solicitat judecatorului numai dupa inceperea urmaririi penale. In cazul de fata procurorii au solicitat mandatul cu mult inainte de a-i prezenta dlui Nastase invinuirile. Cererea procurorilor a fost formulata in baza articolului 100, alineatul 2, din Codul de Procedura Penala: "Precum si ori de cate ori exista indicii temeinice ca efectuarea unei perchezitii este necesara pentru descoperirea si strangerea probelor". Asadar, legea conditioneaza efectuarea perchezitiei de caracterul ei necesar. Puteau fi "descoperite" termopanele, dusumeaua si obiectele sanitare si altfel? Categoric, da. De exemplu, printr-o simpla intrebare adresata dlui Nastase. Perchezitia nu este un mijloc de proba, asa cum au tinut unii sa pacaleasca publicul, ci mijloc de cercetare. Recursul la acest mijloc, in cazul Nastase, cu datele din dosar, este abuziv. Atat timp cat nimic nu probeaza necesitatea lui.

MANDAT DEPASIT. Desi au obtinut un mandat de perchezitie limitat la cateva bunuri, pentru alte apartamente decat al dlui Nastase, procurorii l-au depasit perchezitionand totul, inclusiv plicurile de ceai. Au sigilat si au luat seifuri, desi, data fiind dimensiunea acestora, termopanele nu incap in ele si nici wc-urile. Avocatii dlui Nastase au cerut procurorilor o copie dupa filmarea perchezitiilor pe care acestia refuza sa o dea. Daca filmul ar fi difuzat de un post de televiziune, cei perchezitionati avand dreptul sa-l faca public, oamenii s-ar convinge ca nu termopanele si dusumeaua ii intereseaza pe procurori. Daca nu are nimic de ascuns, de ce nu da DNA curs cererii?

In final vreau sa atrag atentia asupra nerespectarii prezumtiei de nevinovatie la cel mai inalt nivel, nivelul ministrului Justitiei. Dna Macovei spune peste tot ca urmarirea penala a dlui Nastase face parte din lupta impotriva marilor corupti. Rezulta deci ca pentru doamna ministru, Adrian Nastase este un mare corupt. Daca asa este sau un, doar Justitia o poate spune. Pe de alta parte, dna Macovei induce in eroare publicul, intrucat urmarirea penala nu lupta impotriva nimanui, unicul ei scop fiind de a afla adevarul. De mentionat si gravitatea extrema a declaratiei dnei ministru dupa care procedura nu este importanta (procedura insemnand respectarea drepturilor si garantiilor procesuale) daca vrem ca justitia sa fie eficienta (Radio Romania Actualitati). In Europa o astfel de declaratie ar fi generat cereri de demitere a ministrului Justitiei.

PREZUMTIE NERESPECTATA. Nici dl Morar nu respecta prezumtia de nevinovatie. Polemica dusa cu dl Nastase si declaratiile despre ce au gasit, au aflat sau detin procurorii arata ca, in realitate, dl Morar se ocupa personal de ancheta. Mai grav este ca prin asemenea manifestari dl Morar se pronunta asupra vinovatiei dlui Nastase. O dovada clara a arogantei sale este declaratia dupa care dl Nastase nu are dreptul la intrebari, ci doar la raspunsuri. Dl Morar uita ca invinuitul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie si nu este obligat sa-si dovedeasca nevinovatia (art. 66, alineatul 1, CPP). Pana una alta, DNA este obligat sa probeze darea si luarea de mita, si nu invers. DNA nu este religie, iar dl Morar nu este Dumnezeu, asa incat oricine ii poate adresa tot felul de intrebari.

LIPSURI
"Un alt aspect semnificativ, dl Morar a aprobat cercetarea dlui Nastase fara audierea prealabila a acestuia, care ar fi putut avea loc in cadrul actelor premergatoare inceperii urmaririi penale (art. 224 C.proc.pen.). In aceasta faza, dl Nastase ar fi avut posibilitatea sa probeze ca a platit constructorul prin transfer bancar situatie in care mita ar fi cazut de la sine."

LA SECRET
"Alt fapt important, DNA anunta oficial cercetarea dlui Nastase pentru luare de mita, dar nu comunica publicului starea de fapt retinuta in rezolutia de incepere a urmaririi penale. Mai exact, DNA nu spune cine si de ce i-a dat mita presedintelui Camerei Deputatilor. Dl Morar a sustinut ca DNA nu are dreptul sa comunice astfel de chestiuni pentru ca ar afecta dreptul la imagine si ar incalca legea."
×