x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ce are bugetul agăţat de coadă

0
Autor: Adrian Vasilescu 17 Mai 2010 - 00:00
Crizele vin şi trec. Şi trec - fie că pro­duc ori nu şi recesiuni. Lăsate însă în voia timpului, fără diagnostic corect sau terapii adecvate, pro­voa­că răni adânci şi durabile. În ca­zul nostru, pentru că aşteptarea a fost prea mult lungită, au ajuns să fie deja urgenţe şi stricăciunile produse de viiturile financiar-economice.

Cea dintâi intervenţie, atât de ur­gentă încât a lăsat prea puţin timp pentru reflecţii, este resuscitarea bu­getului. Începând cu balanţa veniturilor şi încheind cu balanţa chel­tu­ie­lilor. De aici înainte, orice amâ­na­re a restructurării celor două ba­lan­ţe va fi un risc extrem. Nu se mai poa­te merge, ca până acum, cu colectări de venituri la niveluri de 28-32 la sută din PIB şi cu cheltuieli care să urce până la 40 la sută. Calea firească pentru creşterea veniturilor bugetare ar fi ca roata afacerilor să se învârtească fără odihnă, în aşa fel încât să vedem înmulţindu-se banii să­nă­toşi. A gândi însă că, în 2010, so­cietatea românească ar putea păşi pe această cale, este  mai mult decât o iluzie. Obligaţi s-o reportăm pentru 2011, ne rămân pentru 2010 doar alternativele de forţă majoră.

A fost repusă pe rol, în aceste zile agitate, mai vechea idee a unor cercuri de afaceri care susţin că ieşirea din împrejurările grele de acum ar fi posibilă prin relaxarea impunerii fiscale. Propunerea este atractivă: partea de contribuţii sociale ar fi mai mică, iar reducerea pe profit şi pe salarii ar aduce câştiguri mai mari atât angajatorilor, cât şi salariaţilor. Ar fi calea cea mai promiţătoare pentru mult dorita lărgire a bazei de im­pozitare. Fiindcă ar scoate din sub­solul economiei o mulţime de ve­nituri necontabilizate. În plus, s-ar redresa balanţa consumurilor. Me­toda, care are un bun renume in is­toria economiei, a fost folosită şi la noi cu succes în anul 2000. Erau însă altfel împrejurările şi alta conjunctura. Acum este criză şi nu se conturează nici măcar firav certitu­di­nea că, trecând la un astfel de program de la 1 iunie, ar putea fi adu­nate la buget veniturile aşteptate. Dimpotrivă, în condiţiile unor veni­turi reduse ca urmare a relaxării fiscale, cheltuielile ar fi şi mai drastic amputate. Iar statul ar fi nevoit să se împrumute şi mai mult, ca să-şi aco­pere extensia deficitului, apoi să se împrumute din nou şi din nou, ca să-şi plătească dobânzile şi ratele.

La polul opus, ca posibilă soluţie de rezervă planează alternativa înăs­pririi fiscalităţii, accentul-şoc căzând pe creşterea taxei pe valoarea adău­ga­tă. Metodă aplaudată la vremea lui de Keynes, care o socotea sal­vatoare pentru momente critice. Fiindcă, fără ca salariatul sau pensio­narul să-şi dea seama - amputat ar fi atunci venitul mai puţin vizibil, cel real. Calculat în raport cu rata in­flaţiei şi ex­pri­mând puterea de cum­părare. Keynes scria că atât timp cât salariul nominal (cel încasat efectiv) rămâne intact, salariaţii nu-şi dau seama ori nu pot să creadă că vor pierde chiar mai mult primind salariul întreg; vor înţelege drama în piaţă, unde cu salariul lor întreg vor târgui tot mai puţine mărfuri cu pre­ţuri umflate de TVA. De ce nu adop­tă România această cale - fără îndoială, într-o mai mică mă­sură iritantă în plan social şi po­litic? Pentru că fiscalitatea excesivă ne-ar condamna să amânăm şi mai mult ie­şirea din recesiune. Taxele mai mari ar ameninţa iniţiativa privată, ar descuraja acti­vitatea companiilor şi i-ar bloca pe investitori. E drept, ar fi adu­nate mai multe venituri la buget, dar cu preţul uriaş al prelungirii cri­zei. Şi al unei inflaţii deprimante ce ar lovi întreaga societate.

Calea aleasă de autorităţi - "so­lu­ţia vizibilă", având ca vârf de lance re­ducerea imediată a salariilor şi pensiilor - e însă cea mai grea şi cel mai greu de pus în practică. Întâi şi întâi, fiindcă împrumutătorii (FMI şi compania) cer garanţii că după ce Guvernul îşi va fi asumat răspunderea, deciziile luate nu vor fi de­cla­rate neconstituţionale. Apoi, pentru că suferinţa populaţiei se propa­gă fără nici o întârziere. Va fi deci nevoie de suplimente de întărire a imu­nităţii pentru cei loviţi de sără­cie, de sinceritate în comunicarea cu populaţia, cu sindicatele, cu opo­ziţia politică şi cu societatea civilă. Toate acestea, însă, vor avea doar efecte minore fără grăbirea refor­me­lor economice reale şi profunde. Cu atât mai mult cu cât, în societatea românească, în împrejurările determinate de recesiune, s-au acumulat mari datorii neplătite, pe de o parte către buget, iar pe de altă parte către partenerii de afaceri. Căile de forţă majoră, un timp, pot să ne asigure su­pravieţuirea. În con­di­ţii de forţă ma­joră. După care să de­vină posibilă, repede, cât mai re­pe­de, înaintarea pe căi fireşti. Altfel, vom fi nevoiţi să su­portăm - prin adău­gare la tăierile de salarii şi de pen­sii - împovă­ră­toa­re majorări de ta­xe. Căci bugetul ţării are agăţată o ­ti­­nichea de coadă - deficitul în ex­pan­­­siune. Iată pericolul ce ne pân­deşte după colţ, ame­ninţător: la pri­ma ezitare, să ne dea în cap cu taxe inflaţioniste.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de