Ce facem cu excedentul bugetar?

Experimentul esuat al capitalizarii Eximbank pe ultima suta de metri la finele anului 2005 poate constitui insa un model de succes in cazul CEC.

Cu mai putin de o luna inainte de finele anului, putem spune fara echivoc faptul ca executia bugetara a fost deficitara in 2006. Nici anul acesta guvernantii nu au reusit sa indeplineasca obiectivele bugetare pe care si le-au asumat in fata Parlamentului. Rectificarile bugetare repetate arata lipsa de performanta a Guvernului Tariceanu in ceea ce priveste cheltuirea banului public prin intermediul proiectelor si programelor bugetare.

Bugetul de stat inregistreaza in prezent un excedent de peste 1,5 miliarde de euro, in conditiile in care Guvernul a stabilit pentru anul in curs o tinta de deficit de 2,5% din PIB. Indiferent cate prime, cadouri sau alte cheltuieli asemanatoare vor fi realizate in luna decembrie, este practic imposibil ca acesti bani sa fie cheltuiti intr-un mod eficient, benefic pentru cetateni si pentru economia romaneasca. La fel ca in 2005, si anul acesta guvernantii trebuie sa apeleze la tot felul de solutii "ingenioase" pentru a rezolva problema excedentului bugetar.

Anul trecut, "solutia" a fost capitalizarea de urgenta a bancii Eximbank. Peste 200 de milioane de euro au fost aruncate in acest proces, iar o parte probabil ca zace si astazi prin conturi la BNR, neutilizata, dar raportata de Guvern la capitolul cheltuieli.

Guvernantii anuntau recent ca privatizarea CEC urmeaza sa fie finalizata pana la sfarsitul anului. Am afirmat in nenumarate randuri ca privatizarea CEC nu reprezinta o solutie optima pentru Romania si ca procesul ar trebui oprit. CEC poate fi transformat printr-un proces de restructurare, astfel incat sa devina o institutie de tip cooperatist care sa ajute la dezvoltarea agriculturii si a mediului rural din Romania.

Impreuna cu Agentiile de Plati si cu alte institutii din sectorul agricol, CEC poate sa ajute, pe de-o parte, la formarea capitalului uman necesar pentru reforma agriculturii romanesti si, pe de alta parte, la cresterea substantiala a veniturilor celor care lucreaza in mediul rural si in agricultura. Statul roman trebuie sa sustina transformarea CEC intr-o institutie financiara puternica, in beneficiul cetatenilor Romaniei.

Vorbeam mai sus despre "solutiile" pe care guvernantii le cauta pentru cheltuirea surplusului bugetar nedorit. In acest sens, experimentul esuat al capitalizarii Eximbank pe ultima suta de metri la finele anului 2005 poate constitui insa un model de succes in cazul CEC. Recapitalizarea acestei institutii, dar avand la conducere o noua echipa manageriala capabila sa realizeze restructurarea CEC, ar putea constitui o alternativa viabila pe termen mediu si lung. In aceste conditii, fondurile necheltuite din bugetul anului 2006 vor fi indreptate catre acele sectoare ale economiei romanesti care au nevoie urgenta de finantare.

Agricultura constituie o problema cruciala pentru viitorul postaderare al Romaniei si va influenta decisiv procesul de integrare in structurile europene. In acelasi timp insa, potentialul agricol enorm al Romaniei poate constitui un avantaj semnificativ pe piata europeana, atat timp cat autoritatile de la Bucuresti inteleg sa-si concentreze eforturile pentru dezvoltarea acestui domeniu. Agricultura poate sa devina un pilon important la dezvoltarea economiei si un contributor semnificativ la bugetul statului.

Capitalizarea CEC cu fondurile bugetare necheltuite in acest an si orientarea bancii catre nevoile mediului rural constituie o optiune care trebuie luata in seama.