x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ce facem cu miliardele împrumutate?

0
Autor: Dan Constantin 29 Ian 2020 - 08:06
Ce facem cu miliardele împrumutate?


România începe să se trezească din bucuria banilor luați pe datorie. Visul frumos al scăldării în banii altora se poate transfoma și în coșmar, așa cum au pățit-o recent grecii, când le-a fost tăiat brusc accesul la creditele fără condiții restrictive. Politica de împrumuturi care sporesc datoria publică este determinată, în primul rând, de o presiune a populației, care impune decidenților să asigure continuitatea mirajului bunăstării. Situația actuală a guvernului ilustrează acest mecanism stimulat de democrația parlamentară. Având ca prioritate absolută menținerea la putere într-un an electoral cu două runde de alegeri, echipa instalată de Iohannis Klaus Werner în Palatul Victoria, purtând steagul PNL, nu este ,,mai responsabilă” în angajarea datoriilor, ci doar mai motivată. Guvernul Orban trebuie să convingă electoratul că este la fel de capabil ca și predecesorii să asigure creșterea salariilor și a pensiilor, să dea bani din greu pentru achiziții de armament și să susțină bugetele serviciilor de informații. Dacă reușesc să rezolve aceste trei axe ale stabilității politice, liberalii au șanse mari să rămână la guvernare și după alegeri. Deficitul nu este o problemă, atât timp cât poți să-l compensezi cu împrumuturi și să nu-l aduci în dezbaterea publicului. Dar câteva voci din afara Executivului au atras atenția că stabilitatea macroeconomică este amenințată de creșterile de cheltuieli sociale, discuția tehnică despre nivelul deficitului fiind apoi plasată publicului de dezbateri televizate, cu multe elemente emoționale. Guvernul actual spune că nu va tăia din promisiunile făcute de PSD, dar nici nu vrea să precizeze că va ajusta cheltuielile la alte capitole. Singura măsură de restructurare a administrației, larg prezentată, este desființarea postului de liftieră la Ministerul Muncii, în timp ce Cîțu bagă groaza în bugetari, anunțând cifre apocaliptice - cu sute de mii de posturi tăiate. Același ministru este bucuros că poate semna împrumuturi de miliarde de euro, luate însă cu dobânzile cele mai mari din Europa. Ce facem cu banii? Explicațiile sunt însă mult mai puține și puțini politicieni se înghesuie să le dea. Ministrul Finanțelor refuză să meargă în Parlament pentru a răspunde la previzibile întrebări incomode. Dacă ar exista un document, o ,,Carte albă” care să clarifice pe termen mai lung politica de împrumuturi publice, atunci răspunderea ar fi asumată de toate instituțiile implicate, confruntările ar ieși din zona mahalagismului la care asistăm. Momentan, avem și pâine, și circ, dar nu peste mult timp bucata de pâine va fi tot mai mică și circul mai mare. Riscurile asumării unui asemenea document sunt mari, istoria recentă trimițând lecții dure. Ceaușescu a plătit datoriile cu prețul vieții, dar din cheagul miliardelor luate în deceniile ’70-’80 ne hrănim și acum. Infrastructura strategică din energetică, transporturi, industrie, construită cu fonduri din acele împrumuturi, are nevoie de un nou ciclu de modernizare după jumătate de secol de exploatare intensă. Cine va avea puterea și curajul să pună pe masa dezbaterii publice un asemenea document și mai ales ce instituții din actualul sistem constituțional îl poate aplica?  


Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de