x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ce invăţăm din turbulenţele financiare

0
Autor: Daniel Daianu 29 Aug 2007 - 00:00
Continuăm gănduri exprimate in articolul precedent. Intervenţia neobişnuită a băncii centrale a SUA (Fed) de a diminua rata de scont (la care băncile comerciale vănd efecte comerciale pentru a obţine lichiditate) intre şedintele lunare dovedeşte ingrijorare mare faţă de "griparea" creditului. Reducerea apetitului pentru risc şi o inclinaţie mai mare către lichiditate explică de ce sunt preferate acum obligaţiuni de stat faţă de efecte comerciale (commercial paper).


In opinia mea, sunt căteva invăţăminte majore ale turbulenţelor prezente pe pieţele financiare. Cănd o zonă mare a pieţelor de credit nu intră sub incidenţa reglementărilor prudenţiale se accentuează riscurile (de pildă, in SUA, piaţa ipotecară nu este reglementată de Fed). Să ne aducem aminte că şi la noi BNR nu s-a implicat ani buni in reglementarea activităţii cooperativelor de credit. Pieţele internaţionale accentuează deficitul de reglementare, intrucăt nu există organisme supranaţionale in domeniu (şi in UE avem o problemă din acest punct de vedere). In plus, există interese puternice de a nu se reglementa operaţiunile fondurilor de risc (hedge fund), ceea ce nu ajută ordinea pe piaţă; fondurile de risc ar trebui să fie supuse cel puţin unor reglementări de disclosure (să se ştie ce tranzacţii fac şi care este situaţia lichidităţii lor).


Utilizarea extinsă a derivativelor a ocultat riscurile asumate de investitori la cumpărarea de obligaţiuni ce aveau intre colaterale ipoteci. Aceste inovaţii financiare nu sunt bine inţelese de utilizatori şi nici nu au o piaţă de tranzacţionare efectivă, care să ilustreze riscurile aşa cum sunt ele revelate de mersul evenimentelor.

Agenţiile de rating au contribuit la deficitul de transparenţă prin calificative mari acordate unor obligaţiuni care, in fapt, aveau in spate hărtii de valoare cu risc inalt.


Globalizarea a mărit rolul pieţelor de capital, care tranzacţionează obligaţiuni, in intermedierea financiară; băncile, mai ales cele de investiţii, au devenit ele insele un motor al acestei evoluţii, inclusiv prin intermediul administrării directe a unor fonduri de risc.


Băncile ar fi trebuit să fie interesate de protejarea transparenţei pe piaţă, a ceea ce numim trust (incredere). Fără aceasta din urmă, pieţele financiare se gripează, ingheaţă. Din păcate, dorinţa de randamente căt mai mari a precumpănit in dauna prudenţei. Iar o bancă nu trebuie să lase mănuşa jos niciodată, ca şi o autoritate de supraveghere. Acestea fiind spuse, rămăne problema majoră a mecanismelor de exercitare a prudenţialităţii pe pieţele internaţionale.

Problema conflictelor de interese este incă in actualitate, după scandalurile mari de acum căţiva ani pe Wall Street şi aiurea (Enron, Worldcom,Parmalat, etc).


Intervenţiile repetate ale Fed, BCE şi ale altor bănci centrale demonstrează că "hazardul moral" păleşte atunci cănd este ameninţată stabilitatea sistemului financiar. Dar intervenţii masive pot pune sămănţa pentru alte crize, in viitor.


Pieţele financiare din Romănia sunt relativ primitive: ponderea intermedierii financiare in PIB este la noi circa 25% faţă de peste 80%-90% in economiile mature din UE; băncile ocupă un loc mult mai important decăt piaţa de capital in intermedierea financiară; gama de produse financiare folosite (derivativele nu există in fapt) etc. Aceste trăsături fac ca pieţele financiare de la noi să fie mai puţin expuse la "gripare" in mod direct. Drept totodată este că economia romănească se află intr-un ciclu de creştere propriu celor emergente - unde ratele de creştere economică sunt mai inalte decăt in economiile mature.


Am simţit acum afecte ale turbulenţelor fiindcă unii investitori străini şi-au lichidat poziţii in Romănia, dorind să facă rost rapid de lichiditate, aşa cum au fugit şi din alte economii emergente. Indirect, economia romănească va fi afectată de o posibilă incetinire a activităţii economice in UE, in SUA, in alte economii. Avem deficite externe foarte mari, care pot alimenta temeri faţă de economia noastră. Pe termen mai lungÂş am putea suferi dacă creditarea in Romănia, care creşte in ritm foarte alert, anual, nu va ţine cont de bonitatea solicitatorilor de credite şi reglementările prudenţiale nu vor fi adecvate. In plus, să fim foarte atenţi in utilizarea derivativelor.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   financiare

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de