Ce-o fi în capul lor?

Al guvernanţilor. Al parlamentarilor. Al clasei politice în general. De săptămâni bune, mă tot întreb cum cred oamenii ăştia că pot fi credibili, că pot câştiga încrederea electoratului, că pot conduce o ţară dacă tot ceea ce sunt în stare să facă este să-şi majoreze propriile salarii şi pensii. În toţi anii de presă am fost martora a zeci de decizii greşite, controversate, interpretabile. Privatizări realizate prin legi cu dedicaţie, acte normative care favorizau anumite cercuri, licitaţii trucate etc.
După 25 de ani de democra¬ţie, am ajuns aici. Au început parlamentarii. Cu pensii speciale pentru ei. Apoi şi pentru angajaţii lor. Ce contează că 85% dintre pensionari încasează sub 1.000 de lei, din care o treime cu pensia minimă! Nu i-a perturbat nimic. Nici materialele de presă. Nici tabloul sărăciei din România.

Nici nu s-a stins bine scandalul pensiilor speciale, că a venit vice¬premierul Oprea cu majorările de lefuri la înalţii demnitari. Nici azi nu ştim, deşi actul normativ este în vigoare, câţi sunt cei vizaţi, care este impactul bugetar şi de unde vin banii (va amintiţi de scandalul: nu avem bani pentru alocaţii?). Actul normativ nu include niciuna dintre aceste informaţii.
Odată încheiat capitolul „înalţii demnitari”, de care beneficiază şi Traian Băsescu, ajungem la un alt capitol: au crescut salariile anagajaţilor de la Palatele Victoria şi Cotroceni. Cu muuult! Cum, când şi de unde? Sunt întrebări la ale căror răspunsuri plebea nu are acces. Şi asta nu e tot: urmea¬ză parlamentarii. Apoi salariaţii din Palatul Parlamentului. Apoi s-ar mai găsi şi alţii. În ceea ce-i priveşte pe profesori, medici, poliţişti, funcţionari de la ghişee şi alte categorii, să mai aştepte. Mult şi bine! Guvernul, Parlamentul şi Preşedinţia au decis să majoreze aceste salarii de Paşte. Paştele Cailor... Când ar trebui să-i mai votăm şi noi.