x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ce rămâne din acest "an straniu" – 2009?

0
Autor: Serban Cionoff 29 Dec 2009 - 00:00
Jacques Attali, redutabilul analist francez al vieţii politice şi economice, face la rubrica sa din săptămânalul "L"Express" un bilanţ al activului şi pasivului anului 2009. An pe care îl numeşte "straniu".  Drept pentru care detaliază şi argumentează: "A fost un an straniu acest an care se sfârşeşte. A priori, un an plin de dificultăţi şi de eşecuri: criza economică mondială s-a adâncit, atât în termenii datoriei publice, cât şi ai şomajului, chiar dacă pieţele financiare au recuperat o parte din căderea lor."

DIAGNOSTIC. Oricât ar părea de sever, diagnosticul lui Jacques Attali se susţine prin analiza lucidă a evenimentelor semnificative ale anului 2009, analiză care, în mod deliberat, lasă la o parte entuziasmul de circumstanţă: "Flamboiantele reuniuni internaţionale nu au reuşit să stabilească un minim punct de plecare pentru o guvernare mondială: două reuniuni ale (grupului) G20 pentru nimic,  în afară de faptul că au  anunţat nişte măsuri fără un impact real asupra crizei (paradisuri fiscale, bonusuri ), un sommet la Copenhaga cel puţin dezamăgitor".

Bilanţul acestui "an straniu" continuă şi se extinde pe cele mai diverse spaţii de referinţă. Astfel, alegerile europene "s-au ţinut, în general, în indiferenţă şi fără un proiect", în timp ce "fără ruşine" Iranul  "şi-a continuat drumul către arma nucleară şi represiunile împotriva democraţiei". Totul petrecându-se, notează cu sarcasm şi pe ton acuzator Attali, "sub privirile dezolate şi neputincioase ale restului lumii".

"Mai mult decât atât, a posteriori, anul 2009 a fost un an purtător al unor numeroase ameninţări: băncile centrale, chiar şi  FED, s-au aflat sub ameninţarea insolvabilităţii. Mai mult, monedele europene, însuşi euro, sunt din ce în ce mai fragile,  iar fondurile suverane, până şi Abu Dhabi, se află în pericol. La rândul lor, Grecia, Spania, dar şi Marea Britanie, sunt ameninţate de faliment, ele urmând traiectoria Islandei.

Nici în ceea ce priveşte  anul 2010 prognozele lui Jacques Attali nu sunt mai optimiste. În analiza fondatorului şi primului preşedinte al Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare, acest an va fi "cu siguranţă" marcat de "intensificarea  procesului de repliere regională şi identitară", prin crearea, în India, a unui nou stat, Telengama, fapt care "riscă să conducă la  revendicări separatiste şi în alte regiuni indiene."


REPLIEREA REGIONALA, UN RISC. Şi pentru Bătrânul Continent, fenomenul "replierii regionale" prezintă serioase riscuri. "În Europa - notează J. Attali- catalanii care vin să desfăşoare un vot entuziast, chiar dacă neconstituţional, în favoarea independenţei provinciei lor,  pot  repune în discuţie unitatea Spaniei." De asemenea, în Scoţia "independenţa este o opţiune deosebit de fezabilă  pe termen scurt sau mediu, mai ales în condiţiile în care conservatorii vor câştiga alegerile  parlamentare din această primăvară".

Treptat, dar aproape implacabil, sfera previziunilor pesimiste ale lui J. Attali se extinde: "Şi alte ameninţări sunt prezente: AIEA anunţă un vârf al producţiei de petrol pentru următoarele douăsprezece luni. Acest fapt va grăbi, de asemenea, apariţia unui triptic de putere alcătuit din Rusia, India şi China, toate  acest trei  puteri nucleare putând controla cea mai mare parte a gazelor şi dinamica creşterii mondiale, din care Europa este exclusă". Tot la acelaşi capitol, analiza lui Jacques Attali reţine şi alte conflicte posibile, cum ar fi de exemplu pe cele având ca scop să împiedice Iranul să-şi îmbogăţească uraniul "în scopuri militare" sau pe cele urmărind să pună capăt regimului dictatorial din Coreea de Nord care posedă arme nucleare. Alte ameninţări  ar putea veni dinspre Pakistan sau "dinspre manifestări de revoltă pe care, cu siguranţă,  actuala criză le va genera".

Paradoxal (sau, poate, numai aparent paradoxal ?! ), Jacques Attali se declară optimist: "Totuşi - scrie el - nu  mă pot împiedica să privesc către  lunile care vor veni cu optimism".  Are, în sprijin, câteva argumente de care trebuie să se ţină seama. "Creşterea economică a reapărut în regiuni care reprezintă trei pătrimi din omenire". La acelaşi capitol, mai reţine ratificarea Tratatului de la Lisabona, precum şi desemnarea  unui preşedinte, respectiv a unui ministru pentru relaţii externe, fapt care, crede Jacques Attali,  va da "o forţă nouă idealurilor europene" şi asta  "în pofida tuturor  îndoielilor." În aceeaşi ordine de idei, autorul mai consemnează faptul că militarii americani trebuie să părăsească "solul irakian" în anul 2010, precum şi  protestele din Iran care "ar putea destabiliza un regim din ce în ce mai izolat în lumea musulmană".

Pentru finalul cronicii sale, Jacques Attali a rezervat aceste notaţii: "În cele din urmă şi, poate, mai presus de toate, au existat în acest an, aparent atât de sumbru, formidabile progrese tehnice, magnifice opere de artă, sublime dovezi de solidaritate, de altruism şi de dragoste".
Lesne să bănuim, aşadar, că acestea ar putea fi - şi pentru Jacques Attali -, ceea ce  ne rămâne, cu adevărat, din anul 2009.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de