Ce semnificație are expresia „întâlnirea a fost anulată din motive obiective”?

Întâlnirea cu primul ministru al Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord,Theresa May, programată să aibă loc ieri,începând de la orele 17,30(ora Bucureștiului) în marja ,,vizitei de stat în Londra’’a președintelui România, Klaus Iohannis și a soției sale, Carmen Iohannis, „a fost anulată din motive obiective, ce țin exclusiv de partea britanică”. Atât a comunicat Administrația Prezidențială. Nici pomeneală de propoziția-standard cu care, de obicei, se încheie comunicatele oficiale de acest fel: „data următoarei vizite urmează să fie stabilită pe canale diplomatice”. De aici, vorba poetului, lung prilej de vorbe și de ipoteze…

Unii comentatori sunt de părere că ar fi vorba despre o poliță plătită de către Theresa May după ce, în după amiaza zilei de miercuri 17 octombrie, când își susținea punctul de vedere în ședința Consiliului Uniunii Europene consacrată Brexit-ului, președintele Klaus Iohannis a preferat să viziteze, împreună cu soția, ruinele de la Pompei. Alții cred că, la urma-urmelor, anularea vizitei nici nu este  o așa de mare tragedie fiindcă, după cum se zvonește, doamna Theresa nu ar mai avea multe zile de petrecut în locația 10 Downing Street. De cealaltă parte,sunt și comentatori care opinează că anularea întâlnirii este perfect justificată prin împrejurarea că, la acea oră, era în plină desfășurare ședința cabinetului în care a fost dezbătut și aprobat textul acordului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Foarte bine, vine replica, dar acesta nu este un motiv pentru ca Theresa May să nu întrerupă ședința câteva minute pentru a merge  să îi salute pe înalții oaspeți români. Mai ales dacă ținem cont de faptul că dosarul Brexit, dosar cu o miză majoră la nivelul uniunii, se află pe agenda de priorități a primului semestru al anului viitor când România va exercita președinția Consiliului UE. Și atunci, pun capac la tot și la toate  preopinenții, nu era în interesul doamnei premier al Regatului Unit să schimbe câteva vorbe cu președintele României sau chiar să îi ceară sfatul despre cum să procedeze, pas cu pas, pentru a ieși din criza în care se află partizanii Brexit în confruntarea cu cei care cer un nou referendum, de data asta pentru rămânerea Marii Britanii în UE? Ei aș, sar ca arși partizanii politicii ghiocelului sfios, cum îndrăzniți să credeți așa ceva? Când s-a mai pomenit ca premierul Marii Britanii să ceară sfaturi de la România, patentata „oaie neagră a UE”?!

Ei bine și cu toată dragostea uite că s-a fost pomenit! Acum exact treizeci de ani în urmă, pe când Marea Britanie era tot Marea Britanie, dar România nu era nici membră a UE și nici a Alianței Nord Atlantice. A existat o situație, ce-i drept nu atât de complexă cum este cea de azi dar, și ea,foarte dificilă, despre care un alt premier britanic a cerut sfatul președintelui, de atunci, al României. Citez din Nota  realizată în urma convorbirii pe care președintele României, Nicolae Ceaușescu, a avut-o cu James Callaghan, premierul Marii Britanii, în ziua de 15 iunie 1978: „James Callaghan: Noi avem o problemă oarecum specială,pe care v-o prezint cu toată încrederea. Avem indicii clare că China dorește să obțină de la noi avionul militar Harrier, care este un avion de asalt, util mai ales pentru paza frontierelor. Dacă acceptăm, sovieticii vor fi foarte supărați, dacă nu- se supără chinezii. Ce ne poate spune în această problemă Președintele Solomon? V-am spus aceasta cu titlu confidențial. Sincer, sunt în dilemă.

Nicolae Ceaușescu:Eu nu sunt Solomon, dar cunosc și  povestea cu motorul Spey și motorul Harrier.

James Callaghan: Este un avion de cea mai bună clasă.

Nicolae Ceaușescu: Au și sovieticii un avion cu decolare verticală, așa că nu au motive de supărare. Cred că îl puteți da, fără a face neapărat prea mare publicitate.

James Callaghan: Ați putea dezvolta această idee? Cum credeți că se poate face aceasta?

Nicolae Ceaușescu: Cred că nici nu trebuie dezvoltată. În asemenea probleme cu cât se vorbește mai puțin, cu atât mai bine. Chinezii știu să păstreze un secret.” (Textul integral al documentului se găsește în volumul3, paginile 556-560, al antologiei „România-Supraviețuire și afirmare prin diplomație în anii Războiului Rece”, coordonată de ambasadorul Nicolae Ecobescu și apărută sub egida Fundației Europene Titulescu.)

Așadar, dacă în anii lumii bipolare și ai cortinei de fier, a fost posibil ca premierul Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord să ceară sfatul președintelui Republicii Socialiste România- ce-i drept un „aliat rebel” atât în cadrul CAER cât și în Tratatul de la  Varșovia-, nu văd ce motive ar fi avut actualul premier britanic să nu îi ceară părerea președintelui în exercițiu al României, stat membru al NATO și al Uniunii Europene? Repet și întăresc, cu atât mai mult cu cât, în foarte scurt timp, țara noastră va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene. Calitate în care „are posibilitatea de a-și imprima viziunea asupra dezbaterilor strategice privind viitorul proiectului european și de a contribui în mod direct la consolidarea acestuia”.

Foarte adevărat, așa stă scris pe pagina  Ministerului Afacerilor Externe. În schimb, dacă partenerii noștri externi- între care, firește, se află și Marea Britanie- citesc scris negru pe alb cum că însuși președintele Klaus Iohannis declară că „România nu este pregătită să exercite președinția Consiliului UE”, atunci avem cu adevărat o problemă!

Motiv pentru care înclin să cred că formularea „întâlnirea a fost anulată din motive obiective, ce țin exclusiv de partea britanică” se poate traduce și ca o elegantă invitație a oficialilor din patria Marelui Will adresată părții române în acești termeni amiabili: „Dragii noștri, puneți-vă, mai întâi în acord voi între voi și după aceea puteți veni să discutăm despre Brexit sau despre viitorul UE”.