x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Ce vrea Europa de la noi

Ce vrea Europa de la noi

de Adrian Vasilescu    |    04 Mar 2012   •   21:00

Un subiect de ultima ora, ce a produs framantari, dezbateri aprinse si proteste in numeroase tari europene: vineri dimineata, la Bruxelles, liderii statelor din UE au semnat pactul fiscal. Doi indicatori, deficitul nominal si deficitul structural, legati inevitabil si de rata datoriei publice, ne pun acum pe jar. Pe noi si pe toti partenerii nostri din Uniunea Europeana.

Timpul amanarilor a expirat. Pactul fiscal aduce in prim-plan cerinte pe care nu ne mai putem permite sa nu le respectam. Altfel, fondurile straine, in principal cele de la comunitatile europene, vor intra in Romania in cantitati ce nu vor reusi sa antreneze expansiunea investitiilor si un ritm mai inalt al cresterii economice.

Ce vrea de fapt Europa de la noi? Sa dam jos din pod disciplina bugetara. Sa avem deci grija, atunci cand cresterea economica va fi ma­re, ca politica fiscala sa fie obli­ga­toriu anticiclica. Sa actioneze pen­tru a strange rezerve. Sau in­vers: cand PIB-ul va scadea sa poa­ta in­terveni pentru a stimula creste­rea. Practica noastra fiscala a tinut doar rareori seama de aceste cerinte.

Atunci cand se faceau buge­te­le, proiectiile erau generoase si ba­lanta veniturilor urca pana la 37%-38% din PIB. Dupa exercitiile bu­getare insa, scala veniturilor se inscria intre 28% si 32%. Dincolo, in balanta cheltuielilor, desi erau mereu programate deficite stranse, ele cresteau semnificativ.

Nu spun o noutate acum: banca centrala a atras continuu atentia ca va veni un moment al scadentei. Si a venit. Acum, politi­ca fiscala se impune sa fie res­truc­tu­rata. Ne-o cere Uniunea Eu­ro­pea­na. Dar, intai si intai, ne-o cere ne­­voia noastra de a asigura o po­li­tica fiscala sanatoasa. Caci am ajuns la o rascruce de drumuri. Sun­tem obligati sa alegem: ori asi­gu­ram disciplina bugetara, unica san­sa de a reduce uriasele pierderi din companiile de stat si de a lua din spinarea bugetului povara cumplita a risipei si a cheltuielilor facute fara calcule riguroase, ori vom fi nevoiti, in acest an si in anii urmatori, sa acceptam o reducere si mai drastica a cheltuielilor in com­binatie cu noi impozite si taxe. Si cum a miza pe a doua varianta ar fi catastrofal, ne ramane doar ri­goarea impusa de Uniunea Europeana.

E o constrangere dramatica? Da, fara indoiala. Timp de doua decenii, fara intrerupere, am fost insa mereu nevoiti sa ne structuram politica economica in contextul unui permanent conflict de obiective. Ne-am aflat continuu intre doua tipuri de constrangeri, unele interne, altele externe. Uneori am gasit calea de a le face fata. Alteori nu am gasit-o. Daca insa vrem sa va­lorificam potentialul nostru eco­no­­mic si sa avem parte, imediat du­pa ce va trece criza, de un nou ci­clu de crestere sanatoasa si de du­rata, va fi nevoie sa ne infratim cu ri­goarea financiara si cu restructu­ra­rea efectiva. Fara stabilitate eco­no­mica si financiara, intr-o pri­ma eta­pa, nu va fi posibila, intr-o a do­ua etapa, angrenarea eco­nomiei ro­­manesti pe o curba ascendenta de durata.

×
Subiecte în articol: editorial