Coana Joiţica se scuipă în oglindă, iar inginerul agronom poartă ace de siguranţă

De ce sunt atrasi actorii mai mult de rolurile negative?
Intotdeauna personajele complicate, amestecuri de umbra si lumina au oferit partitura de compozitie, in timp ce eroii doldora de calitati, enervant de pozitivi aduc de cele mai mul­te ori banalitate. Un om nu poate sa fie o suma de calitati si zero defecte, fiindca atunci el nu mai este compus din carne, din trairi, ci este un material plastic stupid.

Povestea Sebastian Papaiani ca in filme pe vremea comu­nis­mului i se repartizau roluri de baieti simpli veniti de la tara pe san­tie­re sau de saraci ai mahalelelor ajunsi in hale de fabrici. Dar in scena­rii, cu inca­pa­tanare acesti flacai erau prezentati drept omul de tip nou care popula co­munismul in zbor. In zbor spre naiba, fiindca s-a lovit comunismul de do­gmele si filosofiile nerealis­te pana si-a facut cucuie si a ajuns in lada prafuita a esecurilor istorice. Po­ves­tea Sebastian Papaiani ca pentru a umaniza aceste prsonaje de po­li­me­ri atat de perfecte mai tragea cate un scuipat pe jos, mai injura si deseori cenzura ii trecea cu vederea aceste iprovizatii, care faceau cat de cat in­ghitibil pentru spectatori eroul prea pozitiv. Intr-un film, Papaiani era unul dintre fiii satului care se intorc de la facultate cu licenta de inginer agro­nom in buzunar si doresc sa lu­cre­ze in comuna natala.

In scena in care se prezenta la pre­sedintele CAP-ului, scenariul pre­vedea ca prospatul inginer agronom sa fie imbracat impecabil intr-un costum cenusiu si cu o cravata care-i su­gruma beregata. "Cum sa ma duc precum la nunta la CAP? Era ridicol. Si atunci mi-am smuls un nasture de la sacou sa para ceva mai na­tu­ral proas­patul inginer agronom. Nu­mai ca la vizionarea in fata ac­tivis­tilor de la cenzura, unul dintre grangurii comunisti a oprit secventa in care eu aveam nasturele rupt la hai­na. A ridicat vo­cea activistul: «Trebuie filmata din nou scena, tov. Pa­pai­ani are un nastu­re cazut. Ce sa ra­da Occidentul de noi ca n-avem fabrici de nasturi?». M-am enervat si i-am raspuns cu persiflare ascunsa: «To­varasu', mi-am prins haina cu un ac de siguranta, sa vada capitalistii ca avem fabrici de siguranta care sunt mai tehnologizate decat fabricile de nasturi»."

Celebra si superba actrita Elvira Godeanu imi povestea cum a fost convinsa de ge­nialul regizor Sica Alexandrescu sa joace rolul Joitica. "Nu puteam s-o sufar pe coana Joitica, si Sica Alexandrescu mi-a spus: «O sa faci o creatie extraordinara. Intra in rol cum iti spun eu si seara dupa spectacol du-te acasa, uita-te in oglinda si inainte de a te demachia trage un scuipat Joiti­chii prin care ai ajuns campioana a in­terpretarii teribilei femei creionate de Caragiale»".