x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Codul lui Gulliver

0
Autor: Andrei Bacalu 14 Oct 2007 - 00:00
Codul lui Gulliver


Ce ne mai lipsea era incă o carte al cărei titlu incepe cu cuvintele "Codul lui…".

Ce ne mai lipsea era incă o carte al cărei titlu incepe cu cuvintele "Codul lui…".

Nici o problemă, a apărut, sub semnătura unui anume Alastair Sweeny, un studiu referitor la mesajele ascunse in "Călătoriile lui Gulliver". Apărută in 1726, cartea lui Swift, destul de transparentă satiră politică, a avut şi mai are mare succes. Ca multe alte distopii, a ajuns literatură destinată copiilor. Ca şi multe altele.

Ultima dintre călătorii, cea in Laputa, Balnibarbi, Glubbdubdrib, Luggnag şi Japonia, ascunde, după opinia lui Sweeny, o mulţime de mistere. Printre ele, un soi de prototip al computerului modern, o maşină de calcul a cărei asemănare cu un circuit integrat te poate pune pe gănduri. Maşina care digera cuvinte a lui Swift a dat numele unor piese de computer şi a cătorva tehnici de calcul. Mister.

Povestea inăbuşirii unei revolte in Laputa il conduce pe autor la o interpretare plină de imaginaţie. Swift ar fi precursorul tehnicii bombardamentului aerian. In text se ascund nenumărate anagrame care fac aluzie la viitoarele succese ale ştiinţei şi tehnologiei. Seamănă binişor cu alte cărţi care se ocupă de coduri şi/sau secrete.

Alţi comentatori ai textului sunt preocupaţi de cercetările fără sens, fără scop, sau cu rezultate suspecte, efectuate de savanţii vizitaţi de Gulliver. Mai există insă şi in ziua de azi oameni de ştiinţă ale căror preocupări ni se pot părea ciudate. Ei sunt răsplătiţi, dacă acesta ar fi cuvăntul potrivit, cu premii, ca de exemplu cele cunoscute sub numele de Ig Nobel, decernate cu puţină vreme inainte de cele cu un nume mai scurt dar mai valoros.

Un detaliu personal, am scris prima oară despre Ig Nobel in anul 2000. Pe atunci subiectul era situat pe undeva pe la periferia ştirilor din ştiinţă şi tehnologie. Multă lume s-a amuzat pe tema premiului la medicină acordat pentru abordarea unei atitudini chirurgicale corecte in cazul penisului prins intr-un fermoar, sau al celui de biologie care studia necrofilia la răţoii homosexuali.

Lista premiilor din acest an a apărut in nenumărate ziare şi reviste din toată lumea, semn că avem nevoie de umor, fie el şi ştiinţific. In 2007, premiul pentru domeniul aviaţiei a ajuns la grupul de savanţi din Argentina care a demonstrat că Viagra uşurează suferinţele celor al căror ceas biologic este dereglat de lungi călătorii aeriene. E drept că experimentul a fost făcut pe hamsteri. Mai tare ca ficţiunea.

La fizică, colaborarea fructuoasă a celor de la Harvard cu cei din Santiago Chile ne va ajuta să inţelegem de ce se se boţesc cearşafurile. Cam tărziu. Shakespeare are un personaj expert in domeniu, Doll Tearsheet, din Henry IV, partea a doua, a cărei profesiune o vom trece sub tăcere.

In economie a fost apreciată o invenţie din Taiwan, o plasă care ii reţine fără probleme pe hoţii care incearcă să jefuiască o bancă. Să se fi inspirat autorii din poveştile pline de arme non-letale ale lui Joe Haldeman?

Doi medici, un englez şi un american, autorii unui studiu legat de efectele secundare ale artei şi profesiei de inghiţitor de săbii, sunt căştigătorii premiului pentru medicină. Ei ne asigură că unul dintre foarte puţinele riscuri este cel al durerilor de găt care insoţesc faringita. Ciudat, intr-o nuvelă a lui Harlan Ellison, cariera artistului se termină cu totul altfel. Nu, nu cu happy-end. Nu cred că va avea mare succes invenţia japoneză care va permite extragerea unei false esenţe de vanilie din balega de vacă, folosind substanţa numită lignina, prezentă in mari cantităţi in produsul natural cu pricina. De ce să ne mirăm, in "Barbarella", se incearcă folosirea orhideelor ca hrană.

Arma chimică declanşatoare de pasiuni homosexuale in armata inamică, transformată brusc intr-o masă de non-combatanţi, incă neinventată, a primit premiul pentru pace. Autorii ar trebui să citească romanul "Fraţii" al lui William Goldman, in care ni se vorbeşte de lichide care declanşează sinuciderea şi de un gaz care anihilează orice impotrivire. Armele chimice sunt foarte rar folosite, experţii susţin că declanşează reacţii negative ale opiniei publice. Or fi ştiind ei ceva.

In fine, premiul pentru literatură a incununat studiul unei autoare din Australia care s-a ocupat de articolul hotărăt din limba engleză, "the".

Nu mă impresionează. Pe vremea studenţiei aveam un prieten care imi bătea noaptea in geam şi mă ruga să-l ajut la o traducere din engleză. Susţinea că a intălnit un cuvănt total necunoscut pe care nu ştie să-l pronunţe dar care se scrie t, h, e.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de