x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Comicii sunt oameni trişti

0
Autor: Florin Condurateanu 24 Oct 2019 - 08:06
Comicii sunt oameni trişti


Cu îndreptăţire i-am numit pe Nae Lăzărescu şi Vasile Muraru gemenii râsului. Lumea se obişnuise ca apariţia celor doi comici ai Revistei să garanteze hohotul de râs, zicerea cu haz. Colosală este povestirea depănată de cei doi: că adesea, când lumea îl zăreşte pe Nae, i se adresează cu “domnul Vasile”, iar când un pieton îl întâlneşte pe Muraru, îi cere “Nae, să facem o poză ca să mă laud cu ea.” Cel mai nostim a reacţionat o pensionară, s-a intersectat pe stradă cu Vasile Muraru şi uimită a exclamat “uite-i pe ăia doi”! Nae Lăzărescu era nu numai interpretul cupletelor de umor doldora de talent, Nae compunea chiar el textele, cu har de scriitor. I-a fost mentor marele Constantin Tănase. Nae a readus pe scenă, la revistă, dar şi pe micul ecran, şarja umoristică cu trimitere la oful cetăţeanului obişnuit. Vasile Muraru se confesa că a avut şansa de a face Facultatea de Teatru la clasa genialului profesor Dem Rădulescu, iar mai apoi a fost veşnic elev la şcoala de umor a lui Nae Lăzărescu. Nae mi se destănuia în emisiunea mea de la Antenă că el şi mulți comici nu râd tot timpul, comedianţii sunt în fond oameni trişti. Nae se plângea că s-a născut sub zodia stelei roşii, sclipind de la Kremlin, nu i-a învăţat la şcoală pe Arghezi, pe Blaga. Copilărise în mahalaua Mărţişorului, cu ceilalţi puşti sărea gardul în curtea lui Arghezi şi îi mâncau cireşele. Tatăl lui Nae condusese o cârciumă pe lângă Gara de Nord, se strângeau la localul respectiv epigramiştii şi tatăl lui Nae Lăzărescu le propunea o temă pentru a compune epigrame. Cea mai bună îi aducea autorului nişte vin de excepţie. Într-o seară, Lăzărescu senior a propus tema “dacă pe Dunăre ar curge vin”. A ieşit campion la epigrame, ca totdeauna, genialul Păstorel Teodoreanu, a inventat două versuri teribile: “Dacă pe Dunăre ar curge vin, ar fi un fluviu mai puţin”! Nae Lăzărescu era sortit să scrie texte de un irezistibil umor şi să le interpreteze cu haz savuros. Avea mâncăriciul condeiului încă din tinereţea cea mai tinereţe, strălucea în spectacolele brigăzii studenţeşti. Nu prea ajungea la cursurile Facultăţii de Economie - Contabilitate, a terminat-o cu chiu, cu vai după 8 ani, nu în 4 ani. “M-au ajuns din urmă şi au fost colegi cu mine Văcăroiu, Stolojan, Isărescu, treceau pe lângă mine, că eu aveam treabă cu scena”!  Se şubrezise sănătatea lui Nae Lăzărescu, în ultimele săptămâni apărea pe scenă cu o cămaşă croită foarte larg, să mascheze punga de perfuzie lipită pe piept şi când rostea glume la microfonul Revistei.

 

 


Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de