Comunicare la distanţă

Ne putem folosi gandurile pentru a schimba viata noastra si lumea in care traim, cum spune Lynne McTaggart in cartea sa "Experimentul Intentie", dar pentru asta trebuie sa stim anumite lucruri esentiale despre noi insine, cum ar fi faptul ca ceea ce gandim si simtim are un impact emo­ti­o­nal asupra celor din jurul nostru. Ne­numarate studii si cercetari de­monstreaza ca "reactiile noastre emo­ti­o­nale sunt inregistrate de catre cei mai apropiati noua si ca reverbereaza si in acestia.

In fiecare din aceste stu­dii, corpurile perechilor intrasera in stare de antrenare sau de interco­nectare cuantica, cum spune Radin (n.r. – unul dintre cecetatorii fe­no­me­nului de transmitere a informatiei mentale in sistemele vii); receptorii ve­deau sau simteau ceea ce vedeau sau simteau partenerii lor, in timp real. (...) Cercetarile in domeniul in­te­ractiunii mentale directe cu siste­me­le vii au stabilit ca, in anumite con­ditii, pulsul, excitatia sistemului nervos autonom, undele cerebrale si flu­xul sanguin catre extremitatile a doua per­soane diferite, aflate la distanta, in­tra toate in stare de antrenare" ("Experimentul Intentie").

Cu alte cuvinte, ne transmitem pe noi insine celor din jur in mod in­constient, cum putem gandi si simti emo­tiile celor din jurul nostru si, in mod special, al celor de care suntem le­gati emotional. Lucrurile nu se opresc aici; printr-un fenomen de an­trenare, inima, creierul, dar si multe alte organe ale corpului nostru re­ac­ti­o­neaza la ganduri si emotii, fie ele po­zitive sau negative. Cercetatorii au constatat ca noi putem sa ne an­tre­nam, sa transmitem intentii vinde­ca­toare si compasiune celor din jur, sa invatam meditatia, de exemplu, care produce coerenta cardiaca si a undelor creierului si sa practicam ru­ga­ciu­nea pentru a ajuta lumea din jur. Faptul ca starile emotionale si gandurile se transmit si produc efecte asupra noastra si asupra lumii poate deveni pia­tra de temelie a responsa­bi­litatii si a intelegerii umane.

Nu avem ne­voie sa ne victimizam la gandul ca lu­mea din jur ne transmite ne­ga­tivita­tea, deprimarea si suferinta ei, ci sa in­te­le­gem ca fiecare dintre noi este un po­tential vindecator al acestor stari, re­simtite de ceilalti. In loc sa ne lasam coplesiti la gandul ca de­presia va deveni principala cauza de boala a lumii, am putea sa ne res­ponsabilizam si sa ne antrenam pentru a sterge de pe tabla subtila a experientei negativitatea, prabusirea in­te­ri­oara si suferinta, infirmand acest diasgnostic fatal. Pentru asta insa trebuie sa stim ca ceea ce simtim si gan­dim poate fi schimbat prin antrenarea mintii si schimbarea gandurilor noastre atunci cand sunt impregnate de rau. Raul launtric poate proveni si din mediul emotional inconjurator, asa incat avem nevoie sa ne antrenam pentru a intelege si a accepta ca pu­tem alege ceea ce gandim, chiar daca adesea gandurile noastre par a ne for­ta sa le gandim.

Contactul cu ru­ga­ciunea, cu me­ditatia, a invata sa ne linistim min­tea si emotiile, a sta mai mult in contact cu binele, cu fap­te­le bune si cu sta­rea de multumire, a cauta conti­nuu un mediu ce ne sti­mu­leaza creati­vi­tatea si vitalitatea, a transmite continuu noi insine ganduri si emotii da­ta­toare de viata, pline de compasiune si de iubire inseamna a fi responsabili de noi insine, ca si de cei din jurul nostru. Nu gandim doar pentru noi, ci si pentru cei din jur, spun oamenii de stiinta. Daca-i asa, atunci sa fim transmitatori ai vin­de­ca­rii si ai iubirii devine o decizie per­so­nala, responsabila si, poate, mai mareata decat oricare alta decizie a vietii noastre.