x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Condamnată la maternitate

0
Autor: Miruna Munteanu 24 Iun 2008 - 00:00

Laşitatea, indiferenţa, prostia şi birocraţia nu s-au conjugat niciodată într-un mod mai malefic decît în decizia unui aşa-zis colegiu de "etică" medicală, care obligă o fetiţă de 11 ani să nască un copil conceput în urma unui viol incestuos. Nici un cutremur de pe scena politică nu poate întrece în gravitate acest caz aberant. El demonstrează că trăim într-un sistem contaminat la toate nivelurile de cea mai crasă şi dezumanizantă nesimţire.



Laşitatea, indiferenţa, prostia şi birocraţia nu s-au conjugat niciodată într-un mod mai malefic decît în decizia unui aşa-zis colegiu de "etică" medicală, care obligă o fetiţă de 11 ani să nască un copil conceput în urma unui viol incestuos. Nici un cutremur de pe scena politică nu poate întrece în gravitate acest caz aberant. El demonstrează că trăim într-un sistem contaminat la toate nivelurile de cea mai crasă şi dezumanizantă nesimţire.

Grija pentru soarta micuţei victime a fost ultimul lucru care i-a preocupat pe cei chemaţi să o ajute. Aceştia nu s-au gîndit decît cum să se pună pe ei la adăpost, cum să paseze responsabilitatea şi eventual să-şi sporească notorietatea.
Trebuie subliniat de la bun început că motivaţia acestei decizii absurde nu este în nici un caz de natură medicală. În cazul sarcinilor avansate, avortul poate lua forma unei operaţii cezariene. Peste doar cîteva luni, micuţa Florina va trebui oricum să suporte o intervenţie similară, întrucît este puţin probabil că, la 11 ani, organismul ei ar putea face faţă unei naşteri naturale. De altfel, medicii din Piatra-Neamţ, cei care au depistat primii sarcina, recomandaseră microcezariana. Apoi, au decis să se spele pe mîini şi să trimită "cazul" la Iaşi.

La Maternitatea Cuza Vodă din capitala Moldovei, slujitorii lui Hipocrat s-au apucat să interpreteze Codul penal şi să se lanseze în dezbateri filosofice. S-au gîndit la toate, mai puţin la interesul micuţei paciente. Conştienţi de atenţia presei, au decis să fie mai catolici decît Papa şi să ignore portiţele legale pe care şi un avocat de mîna a treia ar fi ştiut să le speculeze. Fiindcă legea permite avortul în cazul sarcinilor avansate atunci cînd viaţa mamei este în pericol. Şi cine ar putea susţine că la 11 ani o naştere nu comportă riscuri majore? Ar fi îndrăznit cineva să conteste, în acest caz, oportunitatea şi legalitatea avortului? Sigur că nu.

Medicii ieşeni au preferat însă să fie riguroşi pînă la absurd, explicînd că, deocamdată, supravieţuirea fetiţei nu este direct ameninţată. De viaţa ei viitoare, puţin le-a păsat. De altfel, pe Florina nu a întrebat-o nimeni nimic, deşi a asistat, alături de părinţi, la dezbaterile care urmau să-i hotărască viitorul. "Am considerat că nu era cazul să amplificăm trauma", a declarat senin Marie Janne Aldea, medic specialist la Maternitatea Cuza Vodă. Alţii au spus că fetiţa este oricum prea mică pentru a înţelege implicaţiile şi consecinţele deciziei. Dar nu e prea mică şi pentru a deveni mamă? Cei care au condamnat-o la o asemenea experienţă şi responsabilitate puteau să aibă măcar decenţa s-o asculte şi pe ea. Erau însă prea ocupaţi să născocească justificări pentru propria laşitate, să-şi camufleze comoditatea sub discursuri sforăitoare, duhnind a prostie, îngîmfare şi bigotism.

"Ca medic specialist neonatolog, nu aş fi semnat niciodată un document în baza căruia se poate lua viaţa unui copil", s-a lăudat Maria Stamatin, de la Maternitatea Cuza Vodă. De fapt, tocmai asta a făcut. A protejat un fetus, dar a nenorocit viaţa unui copil în carne şi oase. Chiar şi Biserica Ortodoxă, inamic declarat al avortului, a avut o poziţie mai nuanţată şi mai de bun-simţ. Purtătorul de cuvînt al Patriarhiei Române a sugerat că, în astfel de cazuri excepţionale, pot fi admise derogări de la dogmă. Medicii ieşeni sînt, se pare, mai ortodocşi decît Patriarhul.

Este o revoltătoare ipocrizie să pozezi în apărător al "dreptului la viaţă", dar să refuzi unei familii întregi orice speranţă de normalitate. Instituţiile statului ar trebui să apere în primul rînd copilul care a fost victima unui viol, nu embrionul rezultat în urma faptei abominabile. Nu încape aici nici o dilemă morală. Alegerea e clară.

Din păcate, sistemul a eşuat lamentabil. Tot ce a reuşit să producă este un verdict monstruos. Girat acum şi de ministrul Sănătăţii, care s-a grăbit să declare că decizia medicilor de la maternitatea din Iaşi era singura posibilă din punct de vedere legal. Poate că era bine să asculte înainte şi părerea unor jurişti adevăraţi. Poate că trebuia să ceară şi opinia unui alt for de specialişti. În fond, legea le garantează şi infractorilor dreptul la apel şi recurs. De ce ar fi patru medici ieşeni instanţa unică în acest caz? Poate că nişte confraţi din Bucureşti ar fi decis altfel, dacă Eugen Nicolăescu nu s-ar fi pripit să se pronunţe atît de tranşant.

Ministrul Sănătăţii a ales şi el calea cea mai comodă, indiferent la tragedia unui copil nefericit. A ales să arunce cît mai departe responsabilitatea, propunînd nu soluţii concrete, ci dezbateri publice în vederea unor eventuale precizări legislative. "Să vedem ce zic şi cetăţenii României, ce zice Biserica, politicienii..." Pentru Florina va fi însă prea tîrziu. Dar cui îi pasă de ea?
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de