Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Peste 4.000 de delegaţi pesedişti vor petrece zilele de vineri şi sâmbătă la Bucureşti, la Congresul extraordinar al partidului. Cam tot atâţia au fost şi la Congresul PDL, dar similitudinile se opresc aici. În timp ce la PDL a fost o atmosferă de răfuială, de chiloţăreală în public, iar partidul, care nu a satisfăcut-o pe Elena Udrea, ba l-a dezamăgit crunt şi pe Traian Băsescu, a fost la un pas de a se rupe, PSD, ca una din cele două componente de bază ale USL e pe val. După un an cu recoltă bogată pentru USL-ul din care face parte, alături de PNL şi de PC, mai de curând şi de UNPR, cu care se pregăteşte să fuzioneze. Bilanţul USL e clar pozitiv. Sub presiunea străzii, Parlamentul a evacuat puterea băsistă din Palatul Victoria. Alegerile locale şi parlamentare au confirmat categoric trendul antibăsist şi antipedelist, iar scorul la referendumul de astă-vară a subliniat încă o dată opţiunea net antibăsistă a populaţiei, doar diversiuni interne, presiuni din afară şi jocuri dirijate ale CCR salvând pielicica prezidenţială.
La o primă vedere, aşadar, Congresul PSD ar putea fi o reuniune festivistă, într-o sală unde să se audă Oda Bucuriei, iar din tavan să cadă petale de trandafir. Mai ales că, practic, în linii mari, agenda e deja epuizată, iar hotărârile esenţiale, ca şi luate. Alegerea preşedintelui e o formalitate, Victor Ponta neavând în Andrei Alexandru decât un contracandidat care să lase impresia de democraţie. Cei opt vicepreşedinţi la nivel naţional se cam cunosc (miniştrii Şova, Corlăţean, Duşa sau Bănicioiu având suportul lui Ponta), rămânând să se dispute cele opt funcţii de vicepreşedinţi regionali. Fie spus, fixarea acestui număr atestă că PSD (USL) a şi bătut în cuie reorganizarea administrativă a ţării, înainte de a fi adoptată legea. Restul agendei e interesant prin probabila înfiinţare a funcţiei de preşedinte executiv, destinată lui Liviu Dragnea, şi alegerea unui nou secretar general, propus de Ponta. Una peste alta, echipa lui Victor Ponta va fi confirmată, iar puterea acestuia în partid nu are cum să fie fisurată.
Ar fi însă mai mult decât inoportună o stare de suficienţă politică, o atmosferă de sărbătoare. Pentru că atât ţara, cât şi USL, PSD în primul rând, au în faţă destule probleme, destule întrebări la care încă nu s-a răspuns, sau s-a răspuns din vârful buzelor. Congresul PSD e, poate, ultimul prilej de a evalua cu luciditate soliditatea USL, seriozitatea cu care liderii săi, în cap cu Victor Ponta, respectă mandatul popular. În primul rând acea comandă socială de a curăţa ţara de zgura atâtor ani de abuziv regim băsist, de a nu face - în numele cui, al populaţiei care a fost victima unei politici bezmetice?! - concesii camarilei sau foştilor demnitari portocalii, păstraţi încă sau instalaţi chiar în aceste zile în funcţii grase ale statului. Este, de asemenea, locul de a se nuanţa, prin poziţii asumate public, limitele aşa-zisei coabitări cu Traian Băsescu. Pentru că, pe zi ce trece, acesta capătă tot mai mult aplomb, părând - din cauza atitudinii excesiv de prevenitoare şi de curtenitoare a unor lideri social-democraţi - a-şi subordona, PSD, pe care începe să-l confunde cu PDL.
Nu în ultimul rând, chiar de la Victor Ponta este de aşteptat o reiterare decisă şi decisivă a atitudinii PSD în perspectiva alegerilor prezidenţiale de anul viitor. Pentru că, în timp ce PNL şi-a respectat partea de angajament politic, iar prim-ministeriatul lui Ponta o confirmă, dinspre PSD nu vin doar sunete de pe portativul parteneriatului politic, al loialităţii, în ultimă instanţă, ci şi zăngăneli şi stridenţe compuse în Deal. Cu scopul pe care doar nişte îmbătaţi cu promisiuni băsiste îl pot ignora: acela de a prăbuşi USL. Şi, odată izbutită această ofensivă, de a hărtăni un PSD ai cărui lideri se vor fi dezmeticit prea târziu din somnolenţa în care-i împinge Băsescu.
