x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Consecventa marinarului de cursa lunga

0
09 Mar 2005 - 00:00

"Nevoia este mama tuturor inventiilor si tatal tuturor mulatrilor"
marinar anonim
Presedintele nostru, al tuturor - al celor portocalii sau albastri, activi sau contemplativi, militanti sau indiferenti - , pare sa fi obosit.

Intrat pe scena cotrocenista aidoma unei starlete de provincie, excentrica si nedusa la biserica, d-l Basescu se misca din ce in ce mai dezordonat, gesturile de cancelarie il incurca vizibil, uneori cu caraghios neastampar, hainele prezidentiale il strang teribil, pasii de defilare ii ies arar, iar mesa sturlubatica ii rezerva si aia tot felul de feste, de-a ajuns, biata, subiect de dezbatere capilar-nationala. Si-asa, intre intalnirile, insuficient pregatite, cu Blair si Putin, din care n-a priceput nimeni nimic, pitorescul sef de stat a avut timp sa sanctioneze in stilu-i inconfundabil umflarea-n gusa a Cozminului cu naravuri nelecuite, de "lichea", in limbajul duios al "expiratului" Iliescu, sa formolizeze, dupa ce i-a taiat firul telefonului direct, un ditamai Nicolau de televiziune si sa imbranceasca spre centura o nurlie pedista, dedata la jocuri politice neautorizate de organul de conducere al partidului. Hodoronc-tronc, satula de ouale nastasiene, presa i-a luat la numarat si casele, iar scandalul a izbucnit cu o iuteala nimicitoare, P.U.R. si simplu, de l-a silit pe indezirabilul Gusa sa se mire, mimand inocenta: "Il votezi pe Traian Basescu sa lupte impotriva coruptiei si te trezesti ca a furat o casa. Il alegi pe Basescu pentru ca e mai bun decat Iliescu si te trezesti ca-l lauda. Te freci la ochi si te intrebi in ce tara traim!" Haida-de, taman matale sa te prefaci ca nu stii, ce naiba, e prea gogonata, stimabile! Miroase rau a ipocrizie. (Intru intelegerea chestiunii, traim in tara in care a fost posibil ca valetul premierului Nastase, trecand in solda adversarului de moarte, sa devina sfetnicul de taina al primarului general, desi, anterior, se schimbasera, reciproc, dese injuraturi maidaneze. Si daca Romanica arata cum arata azi, de vina este si traseismul politic, perfectionat, cu pervers rafinament, de alde Gusa).

Iar tarisoara asta, plina de stranii paradoxuri si bizarerii, s-a lasat sedusa de sinceritatea smecheresc-portuara a marinarului, decorat in vremea cealalta cu Ordinul Muncii clasa I, de unde si replica celebra: "Adrian, noi doi avem o problema serioasa !". In perioada aceea, ca si acum, "echipajul era de partea sa", cum ne asigura un fost coleg de cursa lunga in interviul publicat in cotidianul Evenimentul zilei din 19 februarie 2005, nu inainte de a ne avertiza ca "Dintre cei care au fost pe petrolier, jumatate au murit, un sfert au luat-o razna si un sfert au ramas intregi la cap". Povestitorul spune pe sleau de ce era iubit comandantul sau, pe care il cara deseori in carca la si de la sala de mese. "Uite, de exemplu - isi aminteste cu franchete guralivul Dumitru Ionescu - , cand sosea in port, la bordul navei urcau vreo 40 de insi, veniti dupa ciupeala, de la toate controalele posibile: Vama, Capitanie, Serviciul de reparatii, veterinari, Sanepidul si altii. Fiecare voia o sticla de vin si un cartus de tigari. Noi puneam mana de la mana si il ajutam pe Traian sa-i omeneasca pe toti". in continuare, pelerinul autor al articolului mentioneaza ca "Fostii subalterni isi aduc aminte ca, pentru a-si pastra oamenii in echipaj, actualul presedinte incerca sa intervina pentru ca acestia sa primeasca locuinte sau masini "peste rand"".

Destainuirile ex-ofiterului sef - electrician despre bunul sau prieten il pun in mare incurcatura pe cel ce se viseaza un Sfant Gheorghe in batalia cu balaurul coruptiei. Pai, romanii l-au ales tocmai pentru ca e unul de-al lor, unul care ii intelege din priviri si care le-a obtinut locuinte, sau autoturisme "peste rand", adica printr-un trafic nevinovat si inevitabil de influenta. Dar si pentru ca, dibaci fiind, cu marfa agonisita din contrabanda a "omenit" autoritatile de control, si alea in mare nevoie de tigari si bauturi fine, venite la "ciupeala". In termeni juridici, tranzactia inseamna dare de mita, insa, spre norocul prezidentului - inconjurat de o echipa nu la fel de performanta - , rapunderea penala s-a prescris. Oricum, daca informatia era cunoscuta pana in noiembrie 2004, cu siguranta, P.N.A. s-ar fi sesizat din oficiu, cu aceeasi neinfranata aplecare pesedista, iar presa l-ar fi lapidat, cu tranfadirie satisfactie, pe "mituitorul" prins si cu flota-n sac (pardon, in cont, in versiunea aiuritoare a rechizitoriului). Cu alte cuvinte, ca sa-l citez pe analistul politic Dan Andronic, "de Traian Basescu nu se lipeste acuzatia de coruptie. Indiferent ce a facut, Basescu nu a fost vizualizat, si nici nu cred ca este, ca fiind un politician corupt". Ori, chiar de-ar fi, pe meleagurile in care fiecare a dat macar o data-n viata o "spaga", doua, gainaria locativa a populistului Basescu este un amanunt nesemnificativ, o intamplare comuna, un fleac levantin nu lipsit de talc. Caci, la cate "pile" a pus odinioara pentru subalterni in obtinerea, "peste rand", de apartamente si masini, era firesc sa-si ia si domnia sa "tainul". Reprobabila, condamnabila este doar arghirofilia nesabuita, lacomia nemarginita, ostentativa si obscena, nu si mica "ciupeala", de nevoie, acceptata si venerata cu dogmatica lealitate, de toti locuitorii Planetei, sa fim seriosi.

La urma urmei, consecventa basesciana trebuie apreciata, nicidecum tratata cu cerneala otravita ori cu denunturi solcaniene. Se consuma degeaba energie, ignorandu-se adevarul universal ca nevoia este mama coruptiei ("inventia, niciodata inactuala, in absenta careia istoria omenirii e de neconceput" si tatal corupt - corupatorilor). Si cine poate sa-si uite salvatorul, pe binefacatorul care l-a scos din nevoie? Restul e demagogie, vorbaraie de prisos, credeti-ma! Deocamdata.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de