x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Consiliul Europei la 60 de ani

0
Autor: Terry Davis 05 Mai 2009 - 00:00

Când eşti tânăr, aniversările reprezintă dezvoltare şi pregătire pentru viitor. Când ai împlinit o anumită vârstă, ai posibilitatea să priveşti înapoi şi să analizezi ceea ce ai făcut de-a lungul anilor. A 60-a aniversare a semnării Tratatului de la Londra, care a dus la crearea Consiliului Europei în 1949, reprezintă oportunitatea de a face ambele lucruri.



Cu şaizeci de ani în urmă, reprezentanţii statelor care au creat Consiliul Europei (CoE) ştiau exact ceea ce fac. De aceea statutul organizaţiei este atât de scurt, de clar şi de simplu. Consiliul Europei există pentru a realiza "o unitate mai strânsă între statele membre, în scopul apărării şi realizării idealurilor şi principiilor care reprezintă patrimoniul lor comun şi înlesneşte progresul lor economic şi social". El face acest lucru prin discutarea "problemelor de interes comun, prin înţelegeri şi acţiuni comune, în chestiuni economice, sociale, culturale, ştiinţifice, juridice şi administrative, şi prin păstrarea şi respectarea în continuare  a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.   

Cele zece state fondatoare au subliniat că valorile morale şi spirituale reprezintă adevărata sursă a libertăţii individuale şi au susţinut că o unitate strânsă între toate ţările europene care gândesc la fel a fost necesară pentru a menţine şi realiza aceste idealuri. Acest lucru este încă valabil, deoarece căutăm să construim o bază comună pentru 800 de milioane de europeni reprezentaţi în cele 47 de state care sunt astăzi membre ale organizaţiei noastre.

Când şefii de guverne au revizuit priorităţile Consiliului Europei la întâlnirea lor de la Varşovia, din 2005, au elaborat liniile directoare privind activitatea viitoare a Consiliului Europei, punând accentul pe nucleul de activităţi referitoare la apărarea drepturilor omului, întărirea democraţiei şi asigurarea supremaţiei legii.

Însă în practică există regres, dar şi progres. După cum ştim cu toţii, preţul libertăţii este eterna vigilenţă. Un nor negru mai pluteşte încă deasupra Europei, ca urmare a afirmaţiilor privind complicitatea unor guverne europene în ceea ce priveşte zborurile de extrădare ale CIA, problema nefiind încă rezolvată din punctul de vedere al Consiliului Europei. Importanţa problemelor actuale este apăsătoare, însă acest lucru nu ar trebui să ne diminueze realizările celor şase decenii pe care suntem îndreptăţiţi să le celebrăm la această aniversare.   

Chiar recent a avut loc un conflict armat între două state membre, Georgia şi Rusia, în ciuda angajamentelor lor de a folosi mijloace pacifiste pentru a pune capăt disputelor.

Peste 200 de Convenţii stabilite între statele membre dovedesc activitatea variată de căutare a standardelor comune în domeniile economic, social, cultural, ştiinţific, juridic şi administrativ. Gama largă de probleme include de la echivalarea diplomelor universitare la asistenţă medicală, de la drepturile sociale la lupta împotriva terorismului, criminalităţii informatice şi traficului de fiinţe umane. Împreună ele dovedesc eforturile continue ale tuturor statelor europene de a le redacta împreună, oferindu-le cetăţenilor lor beneficiul standardelor comparabile oriunde ar locui ei.

În plus, Consiliul Europei a creat treisprezece agenţii specializate, adesea doar la iniţiativa câtorva state membre, însă întotdeauna deschise celorlalte pentru a se alătura. Ele se ocupă de probleme precum standardizarea definiţiilor ştiinţifice de bază ale medicinii, de elaborarea de măsuri anti-corupţie, de îmbunătăţirea predării limbilor moderne şi de combaterea abuzului de droguri şi a traficului ilegal. Adesea necunoscuţi în afara domeniului lor de specializare, specialiştii au o contribuţie majoră în elaborarea în comun a standardelor pe întreg continentul. De multe ori, acestea au o influenţă în întreaga lume, ceea ce depăşeşte, de departe, orice lucru imaginat de oamenii care au creat organizaţia.

Consiliul Europei rămâne principala organizaţie care monitorizează respectarea drepturilor omului pe continentul nostru. Având în vedere activitatea de investigaţii a Comitetului pentru Prevenirea Torturii şi a Comisarului pentru Drepturile Omului, autorităţile din statele noastre membre - instanţe, poliţie, închisori - sunt supuse îndeaproape unor examinări, iar când este nevoie sunt nominalizate şi "arătate cu degetul". Nimănui nu-i place să fie condamnat în faţa celorlalţi, iar statele noastre membre îşi schimbă direcţia pentru a evita critica, însuşindu-şi standardele Consiliului Europei. Misiunile de monitorizare vizitează statele care au nevoie de asistenţă, iar publicarea rapoartelor lor întăreşte presiunea opiniei publice pentru standarde ridicate în ceea ce priveşte protecţia drepturilor omului pe întregul continent.  

De-a lungul acestor de ani, activitatea Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a aflat în centrul realizărilor Consiliului Europei. Numărul cererilor la Curte, 62.000 numai în 2008, reprezintă o mărturie a importanţei sale.   

Pentru viitor, Consiliul Europei are patru teme importante:

1. Întărirea spaţiului juridic european. Trebuie să revedem şi să revizuim multe dintre convenţiile existente. Unele trebuie aduse la zi, iar noile domenii de activitate trebuie să fie organizate în cadrul altor convenţii.

2. Consolidarea mai puternică a sistemului de monitorizare a drepturilor omului. Nominalizarea şi "arătarea cu degetul" este un mecanism util, însă Consiliul Europei are nevoie de mai multe metode de "atragere şi amendare" pentru a se asigura că statele membre nu optează pentru un regres în locul progresului. Ar trebui să nu existe lipsa pericolului de pedepsire a autorităţilor, acolo unde puterea a fost folosită în mod abuziv în dezavantajul unei persoane.  

3. Construirea în continuare a programelor noastre de asistenţă pentru statele membre care vor să progreseze. Toate statele membre subscriu standardelor ridicate ale Consiliului Europei şi sunt obligate să se ridice la nivelul lor, însă unele dintre ele au nevoie de mai mult ajutor decât altele.

4. Comunicarea mai bună a ceea ce facem şi a ceea ce am făcut. O vizibilitate mai ridicată a activităţii Consiliului Europei ne va ajuta să ne ancorăm realizările în conştiinţa guvernelor şi să ne asigurăm de sprijinul lor continuu pentru un prieten care este uneori incomod.  

Prin abordarea acestor patru probleme putem crea o spirală pozitivă pentru schimbare, în care un Consiliu al Europei revigorat poate face întreaga Europă un loc mai bun atât din punct de vedere moral,cât şi material.

Consiliul Europei este, aşa cum a fost întotdeauna, un element vital în lupta continuă pentru exprimare pozitivă, pentru partea mai bună a naturii umane în guvernele tuturor statelor noastre.        

Citeşte mai multe despre:   editorial,   statele,   europei,   consiliul,   consiliului,   omului,   membre,   consiliului europei,   consiliul europei

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de