x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Constructia de drumuri si bugetul public

0
03 Noi 2004 - 00:00

Alaturi de autostrada Brasov-Bors, alte proiecte de drumuri au fost prezentate de Guvern ca parteneriate public-privat (PPP); licitatii nu au fost organizate si este foarte probabil ca bugetul public sa suporte majoritatea costurilor de constructie.

Reamintesc ca problematica lucrarilor de infrastructura, a PPP-urilor, trebuie judecata prin prisma nevoii de a avea o programare bugetara multianuala - care sa tina cont de presiunile viitoare asupra bugetului, ce rezulta din starea asigurarilor sociale, aplicarea Acquis-ului comunitar, cofinantarea fondurilor UE etc. De aceea reiau acest subiect (vezi si editiile JN, 17 martie si 22 sept.).

PPP-urile privesc privatizari partiale, concesiuni catre sectorul privat, achizitia de catre stat a unor produse si servicii oferite de sectorul privat. Doua ratiuni motiveaza PPP-urile: posibile castiguri de eficienta si suplimentarea bunurilor publice (rute de transport, alimentare cu apa sau electricitate, spitale etc.). Distribuirea costurilor unui PPP intre sectorul public si cel privat depinde de preluarea riscurilor financiare, comerciale si de alta natura! Cu cat riscurile cad mai mult in sarcina partenerului privat, cu atat impactul pozitiv asupra bugetului este mai consistent. Cand statul isi asuma grosul riscurilor, PPP-ul echivaleaza cu o operatiune in sectorul public (!), cu costurile aferente. In evaluarea impactului asupra bugetului public trebuie considerate si garantiile de stat pe care partenerul privat le solicita; garantiile pot acoperi toata gama de riscuri, afectand cheltuieli curente si viitoare ale bugetului public.

Masurarea impactului PPP-urilor asupra bugetului public include efecte mai ample in tari cu dificultati in consolidarea fiscala/bugetara si a controlului dezechilibrelor economice. PPP-urile sunt atractive acolo unde exista rezerve mari de eficienta si se pot atenua costuri initiale mari in proiecte de infrastructura. Pe de alta parte, acolo unde sunt venituri pe locuitor scazute (plus subventionarea unor bunuri publice), institutii fragile si ambuteiaje frecvente, problema costului de recuperare a investitiei este critica; toate acestea maresc reticenta partenerului privat in a-si asuma riscuri - inclusiv prin solicitarea de garantii de stat. Desi functionarea unor PPP-uri poate aduce tarife mai mici pentru populatie, costurile investitiilor sunt preluate preponderent de bugetul public.

Romania se confrunta cu dileme legate de PPP-uri, in conditiile in care dezinflatia cere un deficit bugetar mic, iar nevoi de dezvoltare a infrastructurii concureaza cu altele, nu mai putin presante. Exista repere pentru a concilia exigente contrare:

  • cat mai clara a riscurilor si distributia lor; contractele trebuie foarte bine negociate si structurate d.p.d.v. legal;
  • acolo unde se impune cofinantare publica, sa fie utilizate cu precadere venituri din privatizare sau din fonduri UE;
  • trebuie folosite licitatii, pentru a alege partenerul privat cel mai convenabil din punct de vedere al calitatii si costului. Un avantaj mare al licitatiilor este ca permite finantari de la institutii internationale in conditii avantajoase!!

    La gestiunea unor utilitati publice poate fi folosit management privat, care sa aduca eficienta superioara;
    Unde nu exista concurenta, activitatea PPP-urilor trebuie reglementata, pentru a preveni abuzuri.
  • Proiectele anuntate de Guvern nu au urmat traseul licitatiilor. In plus, ele prezinta putine din trasaturile unor PPP-uri in care partenerul privat isi asuma riscuri semnificative. De aici decurg inconveniente majore privind costurile. Impactul asupra bugetului public este considerabil, intrucat avem de-a face cu sume foarte mari (de ordinul miliardelor de euro), chiar daca se intind pe intervale lungi. Ministerul de Finante trebuie sa examineze cu atentie aceasta suita de "PPP-uri"; este vorba de distributia riscurilor, de evaluarea costurilor, de eventuale renegocieri, de stabilirea de prioritati in raport cu alte proiecte de infrastructura (evaluarea costurilor de oportunitate) etc. MFP trebuie sa actioneze potrivit mandatului de gestionar al finantelor publice.

    PS. Nu fac parte dintre cei care contesta autostrada Brasov-Bors; ea prezinta utilitate ca ruta de transport si are "efecte de antrenare" in intreaga economie. Dar exista un cost de oportunitate al constructiei. Totodata, lipsa licitatiei ne priveaza de finantare la costuri mai mici. Si nici pana astazi nu au fost oferite opiniei publice explicatii rezonabile privind costul foarte ridicat al kilometrului - ceea ce mi se pare inadmisibil (vezi articolul meu, JN, 18 febr. 2004).
    Citeşte mai multe despre:   editorial,   public,   privat

    Ştiri din .ro















    PUBLICITATE
     



    Serviciul de email marketing furnizat de