x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Consumati cu incredere

0
05 Iun 2004 - 00:00

Impotriva inundatiilor ai nevoie de diguri. In caz de incendiu se recomanda cu caldura apa.

Pentru cutremure de pamant, betonul gros sau structura de otel sunt mai mult decat binevenite. Iar la caz de foamete, nu e rau sa incerci un import de grau de urgenta.

Ce poti face insa cu stagnarea economica? De aproape 100 de ani, un curent economic destul de influent recomanda cu caldura consumul. Privat sau public, stimulat sau spontan, de bunuri sau de servicii. Consumul, spun economistii, e mama cresterii economice si tatal fericirii generale. Iar sefii de guverne, in special in tarile in curs de dezvoltare, se zbat sa gaseasca politici care sa-l incurajeze.

Primul care a incercat treaba asta in Romania a fost, paradoxal, un guvern de care ne aducem aminte cu oarecare strangere de inima: cel condus de Nicolae Vacaroiu. Metodele sale - pe care cativa si-au facut curaj si le-au numit keynesiste - si-au propus sa stimuleze cresterea economica prin bombardarea cu comenzi de stat a industriei. Rezultatele au fost mixte: industria a produs in plus, insa nu pentru noi, oamenii. Nu e neaparat vina acelui executiv: economia de atunci era una orientata pe realizari usor de raportat cu mandrie (fier si mecanisme mari si grele, nu masini de spalat si televizoare). Asa ca ne-am ales cu foarte frumoase cifre in statistici, dublate de un mare gol in camara si sufragerie. Cresterea a fost sarbatorita doar de barele de otel din curtea intreprinderilor, care s-au bucurat de o companie numeroasa in acei patru ani. Iar economistii au stat sa se intrebe daca inflatia generata de acele politici chiar merita castigul de cateva procente…

Situatia de azi e total diferita. Industria a oprit mare parte din motoarele care mergeau in gol. Iar consumul incurajat astazi nu e cel de fonta, ci de calculatoare (pe care sigur ca le puteam sponsoriza inca din 1994, insa n-am mai fi avut placerea sa tinem Republica in viata ca s-o vindem astazi pe nimica…) Dar nu despre asta e vorba, ci despre datele recent publicate ale cresterii economice pe primele trei luni, care a sarit de 6 la suta. Cu un punct sub cel mai bun an al lui Vacaroiu, daca nu ma insel, insa cu mult mai vizibil in casele si pe strazile noastre.

Nu stiu daca guvernul ar trebui sa-si ia mult credit din asta. Si-au luat in locul lui romanii credit, cu care au subventionat cresterea consumului privat in zonele cele mai fierbinti ale momentului: electronice si electrocasnice, auto si case. Ajutorul de la stat a venit intr-un mod neortodox de care poate n-ar trebui sa vorbim: el doar s-a uitat in alta directie, in vreme ce romanii si-au facut afaceri si au uitat cateodata sa mai si plateasca taxe…

E, de altfel, cea mai eficienta forma de subventionare a consumului: lasa-l pe om sa-si cumpere ce vrea si nu-l intreba prea insistent de unde are banii. Mai exact, cat anume a platit din impozitul urias pe profit pe care i l-ai stabilit. 19% TVA, la tejghea, e suficient, daca volumul schimburilor creste, pentru a acoperi eventualele lipsuri la buget. Nu suna prea moral, insa e cu siguranta eficient, daca nu putem gasi o solutie de tip cota unica de impozitare.

Cat despre noi, consumatorii, singura solutie pentru a ne putea plati creditele e sa continuam fara remuscari sa consumam. Paradoxal, cu cat mai mult, cu atat mai bine. Nu vom saraci daca aruncam cu banii - tot secretul capitalismului e sa le dam viteza, nu sa-i ingropam la ciorap…!
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de