x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Conversaţia emoţională (II)

0
Autor: Maria Timuc 06 Dec 2010 - 20:31

Experienţa despre care am vorbit ieri a fost doar una sau prima experienţă legată de transmiterea emoţiilor de care am fost conştientă chiar în vreme ce se întâmpla. Toţi oamenii trec prin asemenea întâmplări şi nu atât de rar pe cât am crede, dimpotrivă. Ele nu fac parte din categoria fenomenelor paranormale şi nu implică un soi de capacităţi speciale. Toţi oamenii au emoţii, deci toţi oamenii „conversează” emoţional cu cei din jurul lor. Emoţiile nu se transmit pentru că „cineva” vrea să ne facă rău sau pentru că altcineva vrea să ne facă bine, cât pentru că ele sunt „un limbaj de comunicare” subtilă. Un limbaj care nu se aude cu urechile fi­zice, nici nu se vede cu ochii, dar se percepe intern şi, într-un fel sau altul, ne „obligă” să reacţionăm la nivel conştient ca şi cum „am şti” precis răspunsul emoţional care-a creat reacţia. Cu alte cuvinte, emoţia din interiorul nostru, fie că suntem conştienţi de ea sau nu, ne creează reacţia.

Daniel Goleman a studiat pro­blematica transmiterii emoţionale; cărţile sale au fost publicate şi în Ro­mânia de Editura Curtea Ve­che. Ele ar putea fi un reper foar­te bun pentru înţelegerea a ceea ce în­seamnă emoţiile. Goleman a lan­sat termenul de „lider emoţional”, precum şi pe acela de „inteligenţă emoţională”. Studiile citate de el arată că emoţiile se transmit, fie ele pozitive sau negative şi, mai mult, că există persoane care au o mai mare putere de transmitere a emoţiilor, iar aceste persoane se numesc „li­deri emoţionali”. Aceşti lideri nu sunt întotdeauna conducătorii unei firme, ai unei instituţii sau ai unei ţări, deşi uneori chiar aceştia sunt şi liderii emoţionali. Studiile lui Goleman arată că emoţiile se transmit de la un creier la altul în 15 minute de întâlnire a unei persoane cu alta. În cele 15 minute, parametrii fiziologici ai corpului omenesc, precum tensiunea arterială, bătăile inimii etc., se modifică semnificativ; emoţiile se transmit şi au efecte fiziologice, benefice sau stresante. În relaţiile de dragoste are loc o transmitere emoţională pozitivă, ceea ce face ca parametrii fiziologici ai întregului corp să se îm­bu­nătăţească.

Avem aici câteva informaţii importante, dar ele reprezintă doar anumite dimensiuni ale „transmiterii emoţionale”. Nu trebuie să ne temem de emoţiile negative care vin spre noi (ele vin oricum dacă au să ne spună ceva), chiar dacă ne mo­difică şi starea de sănătate într-o primă fază. Emoţiile sunt un limbaj, de fapt. Poate că tocmai în­ţe­legerea lor ca pe un limbaj ne poate fi de ajutor, mai ales că frica însăşi este o emoţie deosebit de puternică. Dacă apare în experienţa noastră de viaţă, frica are un mesaj pentru noi. Toate emoţiile ne spun ceva, ne dau un indiciu, ne călăuzesc şi ne spun dacă suntem pe drumul nostru sau nu. Oricât de negativă ar fi o emoţie, ea ar putea fi tot o călăuză, dar şi un semn al conexiunii noastre subtile şi al interconectării cu oamenii din jurul nostru.

Emoţiile vorbesc între ele la nivel subtil (în anumite situaţii ele conversează şi cu ani înainte de o întâlnire fizică), iar noi acţionăm ca şi cum am şti ce am vorbit acolo, dar nu suntem conştienţi de asta. Dacă lucrurile se întâmplă chiar aşa, atunci reac­ţiile oamenilor din jurul nostru (şi nu atât cele special fabricate, cele orchestrate conştient, cât cele au­tentice, sincere, care vin de la sine), dar şi reacţiile noastre obişnuite, spontane ar putea fi consecinţe ale conversaţiei emoţionale care are loc la nivel inconştient. Dincolo de conversaţia inconştientă pe care o avem unii cu alţii pare a se afla o Putere mai mare, la fel de nevăzută ca şi „emoţiile” noastre, dar care ştie ceea ce noi nu ştim încă. Dacă-i aşa, atunci tot ce se întâmplă are legătură cu noi înşine şi tot ce putem schimba, vindeca, repara sau îmbunătăţi se află în noi. Un om „îmbunătăţit” devine şi un transmiţător emoţional pozitiv, un „fă­cător de pace” şi de iubire pentru toţi cei din jur. Pe măsură ce vom învăţa să cunoaştem limbajul emoţiilor, vom şti că emoţia pozitivă este un indiciu al gândirii corecte, al faptului că suntem conectaţi cu Sinele şi mergem pe drumul ce ne este destinat.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de