x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Corupţia în cultură

0
Autor: Tudor Octavian 01 Sep 2011 - 21:00

Coruptia, in cultura, e tot atat de penala ca si in alte sfere sociale, dar subiectul nu va fi niciodata unul de pagina intai, fiindca cine il deschide risca un oprobiu ge­neral. In cultura, gastile, con­ven­ti­i­le subterane, parazitarea bugetului, mistificarile grosolane au pavaza sacrului. Toata lumea stie ca statul desconsidera financiar cul­tura, in care caz cum sa-i in­criminezi pentru coruptie pe cei care fac, intr-un climat economic atat de defavorabil, cultura?

Exista, in lumea culturii, tot atatia oportunisti, farisei, neaveniti si profitori ca si in afaceri. In pro­vincie, mai mult ca in Capitala, fondurile locale ale culturii sunt pa­ra­zitate de tot neamul de ve­le­i­tari. N-ar trebui decat sa cercetam cum se rostuiesc banii destinati actului cultural intre aceiasi si ace­iasi 'reprezentanti' de seama lo­cali, in oricare dintre judetele pa­triei, ca sa realizam dimensiunea rasfatului. Redactiile publicatiilor bu­curestene de toata mana sunt in­vadate de 'plachetele' puzderiei de poeti si de alte categorii de au­tori de targuri, cele mai multe cu un patronaj banesc de la obstile sta­tului si de la comitetele de cultura. Cu exceptia faptului ca a dis­pa­­rut cenzorul comunist cu stam­pila, dincolo de Capitala nu s-a schimbat nimic. Iar daca vrem sa no­tificam totusi o schimbare, la ba­za ea e in mai rau. Din banii dati de Guvern, multi, putini cati vor fi fiind ei, ar trebui sa se aleaga un efect national din sutele de simpo­zi­oane, festivaluri si sindrofii artistice cu afise si nume. Inventarul re­zultatelor de patrimoniu na­ti­o­nal insa e extrem de restrans, iar cel mai subtire e acela al res­ta­u­rarilor de bunuri culturale laice.

In ce priveste cultura tiparului, pot fi lesne contrazis de nu­me­roa­sele ceasloave cu poze co­lorate, obladuite de patriarhii si de alte foruri patriotarde, dar ele nu au decat calitatea protocolara. Cantaresc greu si liciteaza o ma­terie cu o relevanta modesta. Un exces de superlative pe un suport is­toric si artistic supralicitat.

Un alt fapt, care iese din zodia democratiei, e statutul de sfinti in viata al unor oameni de cultura cu o opera mica, dar cu o cariera in adminsitratia culturii si la tribu­ne­le de opinii fara sincope. Sa nu-i atingi nici cu o floare, fiindca iti sar in cap chiar si masele largi. Sunt statui vii, sunt cei care ocupa locurile ramase vacante in ierarhiile notorietatii dupa caderea inal­tilor functionari ai Uniunilor de creatie. Au legitimitatea lichidului in vasele comunicante. Sunt casta lui Pitigoi, dai intr-unul, tipa doi. Sunt inamovibilii natiei intr-un veac al tuturor instabilitatilor. Cultura naste dictatori, iar mijloacele prin care acestia isi asigura perpetuitatea sunt tot atat de repro­babile ca si cenzura. In comunism te cenzura un om, in democratie te cenzureaza adulatia bigota a multimilor.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de