x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Costul sterilizarii si bugetul public

0
Autor: Daniel Daianu 23 Noi 2005 - 00:00
Costul sterilizarii si bugetul public


Nu recapitalizarea BNR cu bani din privatizari este cheia problemei.

Guvernatorul Mugur Isarescu a mentionat ca BNR va inregistra in acest an pierderi operationale de sute de milioane de euro ca urmare a efortului de sterilizare a excesului de lichiditate. Acest cost nu mai poate fi compensat prin reevaluari (ca efect al deprecierii nominale a leului) asa cum se facea in trecut; costul sterilizarii este acum majorat de aprecierea leului. Aprecierea ar fi fost probabil mai mare daca banca centrala ar fi sterilizat mai putin. Altfel spus, un cost mai mic al sterilizarii ar fi fost contrabalansat de un cost mai mare pentru sectoarele economice care exporta. Acesta este motivul pentru care BNR vorbeste de o subventie implicita prin cursul de schimb.

Presedintele Comisiei de buget-finante a Camerei Deputatilor, dl Mihai Tanasescu, a preluat o sugestie a FMI de a se recapitaliza BNR cu o parte considerabila a veniturilor din privatizare. Ideea FMI comporta aspecte ce merita sa fie examinate. Un aspect este de ordin legal, rezultand din aderarea la UE. Independenta unei banci centrale, inauntrul Uniunii, este consfintita juridic si prin imposibilitatea unui ajutor din partea statului. Aceasta stare normativa decurge din ceea ce presupune functionarea economiilor in UE: inflatie scazuta, diferentiale ale dobanzilor mici, nedominanta fiscala asupra politicii monetare, competitivitate. Prin urmare, cadrul legal din Romania, prin adaptare la Acquis, interzice o interventie a statului in scopul mentionat.

Alaturi de aspectul normativ este realitatea economica, care poate arata altfel decat ceea ce prescrie legislatia Uniunii. Un exemplu in acest sens este deschiderea grabita a contului de capital, care a ingreunat conduita de politica monetara a BNR, inclusiv tintirea directa a inflatiei. O prelungire in timp a pierderilor operationale ar putea diminua serios capitalul propriu al bancii centrale. Costuri mari cu sterilizarea se intalnesc in lume acolo unde diferentialele dobanzilor sunt persistent mari si intrarile de capital sunt masive. Se pune deci problema sustenabilitatii operatiunilor de sterilizare daca economia romaneasca nu ar obtine intr-un orizont de timp rezonabil trasaturile necesare: inflatie scazuta, dobanzi mult diminuate, un buget adecvat si sectoare economice ce pot fi competitive. Acesta este sensul observatiei/recomandarii facute de FMI referitoare la pierderi care ar insemna, practic, deficit cvasifiscal. Analiza poate fi nuantata prin efectul unor deficite externe excesive asupra dinamicii cursului de schimb, dezinflatiei, costului de sterilizare, bugetului etc. Dar esenta analizei nu se schimba.

BNR a replicat tezei preluate de dl Tanasescu cu argumentul juridic descris mai sus si cu unul economic, care mizeaza pe sfarsirea perioadei de pierderi operationale in cativa ani. Adica, BNR crede intr-o dezinflatie avansata, insotita de consolidare bugetara continua si o alta plaja a dobanzilor. Mai intervine ceva in abordarea BNR; rezervele sale ar fi suficient de mari, astfel incat sa permita tolerarea unor pierderi operationale o perioada importanta.

Sa judecam insa lucrurile strict economic mizand pe scenariul bun al BNR. Daca asa ar fi, operatiunea de capitalizare ar fi nu numai redundanta (intrucat ar mari rezervele BNR inutil), dar si paguboasa pentru stat, in sensul ca BNR nu i-ar putea returna suma. In plus, daca s-ar pune totusi problema unei recapitalizari, ea se poate face si prin titluri de stat (trecerea pierderilor operationale la datoria publica), ceea ce ar proteja volumul sumelor din privatizare pentru alte nevoi presante.

Sugestia facuta de FMI semnaleaza o situatie care trebuie sa fie in atentia autoritatilor publice. Dar nu recapitalizarea BNR cu bani din privatizari este cheia problemei. Adevarata rezolvare priveste consolidarea fiscala in conjunctie cu o programare bugetara multianuala, care sa impace nevoia de protejare a echilibrelor macro cu onorarea obligatiilor fata de UE, dezvoltarea infrastructurii, finantarea corespunzatoare a Educatiei, reforma sistemului de pensii.

Recomandarea FMI poate fi interpretata si ca neincredere in capacitatea noastra de a folosi banii din privatizare in mod chibzuit.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de