Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Croitoresele nu mai cos rochii, le creează. O brutărie de fiţe din zona Dorobanţi anunţă noi creaţii de patiserie. Meseriaşii şi artizanii se cheamă toţi creatori. Muncitorimea nu mai munceşte, creează. Creatori sunt şi taximetriştii, care nu te duc pe drumul cel mai scurt, fiindcă aglomeraţia şi starea străzilor le permit să creeze trasee lungi şi întortocheate. Premierul nici el nu se lasă mai prejos decât creatorii de chiloţi şi de sutiente: creează programe economice. România are azi mai mulţi creatori de orice decât epoca Renaşterii.
Trotuarele din imediata vecinătate a blocului în care locuiesc suportă surplusul de geniu al creatorilor de şanţuri. Cei care tocmai au creat şi apoi au umplut cu pământ un şanţ pentru cablu tv nu se mai ostenesc să-l şi asfalteze, întrucât sunt siliţi să părăsească repede locul de creatorii de şanţuri de la compania de apă şi canalizare. La televiziune s-au înmulţit reclamele creatorilor de iaurturi şi hapuri care rezolvă constipaţia. Este un semn mai mult decât credibil că, în sfârşit, am ieşit din criză. Constipaţi sunt doar cetăţenii care mănâncă fără măsură sau pe săturatelea, iar asta se întâmplă numai în perioadele de prosperitate.
Pe Calea Moşilor şi în zona Pieţei Obor, numărul covrigăriilor s-a triplat. Creatorii de covrigi anunţă o diversificare a reţetelor care privesc în principal găurile. În România, boom-ul economic începe cu revoluţia covrigului. Guvernarea Năstase a cunoscut un mare avânt al plăcintăriilor. A fost un veritabil dezmăţ, în ce priveşte creşterea nivelului de trai, întrucât plăcinta n-are gaură aşa cum are covrigul. Preţul unei plăcinte nu poate fi ameliorat decât prin intervenţia la brânză şi la greutate. Deoarece nivelul general de trai nu îngăduia creşterea preţului, plăcinta s-a tot micşorat până ce a devenit un produs de lux. România a creat plăcinta homeopatică. La covrigi, dimpotrivă, totul e pozitiv: la un preţ stabil, care garantează stabilitatea economică şi controlul leului în relaţie cu cursul covrigului, creşte masiv gaura. Locul covrigului mic şi îndesat, numit în termeni profesionali "Covrigul Boc", a fost luat, fără convulsii ale pieţei şi cu o cotaţie la bursă rezonabilă, de aşa-numitul "Covrig Ponta". Mare cât trei covrigi Boc şi cu patru găuri în loc de una, ceea ce îi permite să se cheme o creaţie revoluţionară. Covrigul dublu împletit Ponta convinge prin dimensiunile găurilor şi prin suprapunerile ingenioase de cocă. Bine rumenit şi genializat prin susan la unul din capete, el e dovada că mai binele se poate. Are de toate: suprafaţă, susan, găuri. Ce-i lipseşte sunt numai grosimea şi greutatea. Cu un minimum de investiţie în creaţie, România poate oferi covrigul absolut: numai gaură şi fără covrig.
