x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Creierul - cel mai lacom organ

0
Autor: Andrei Bacalu 17 Noi 2005 - 00:00
Creierul  -  cel mai lacom organ


Senzatia de foame, esentiala pentru supravietuire, este controlata de un grup de nuclee situat pe undeva pe la baza creierului, hipotalamusul, structura de mare importanta care mai controleaza si activitatea sexuala, dar si memoria. Creierul este mereu dornic de hrana, fie ea oxigen, glucide sau alte substante nutritive si poate fi caracterizat drept un organ cu pretentii foarte mari, nicicand exagerate. Vechea formula, atribuita intelepciunii populare: "Esti ceea ce mananci", se dovedeste a fi adevarata, mancarea afecteaza gandirea, de la reflexe la manifestari intelectuale, desi daca ne-am apuca sa dam crezare nenumaratelor reclame de suplimente nutritive cateva pastile ar fi suficiente pentru a transforma orice utilizator intr-un Einstein, cel putin.

Si acum, inzestrati cu aceste date initiale, sa vedem cam ce am putea face pentru a potoli foamea creierului, pentru a-l exploata mai eficient, totul facut cu maximum de prudenta.

Vom incepe, inevitabil, cu micul dejun, poate cea mai importanta masa a zilei, oferita unui creier dornic de glucide si lipide, a caror lipsa relativa duce la deteriorarea performantelor mintale. Atentie! Nu va repeziti la prajituri banale si la bauturi acidulate, copiii care le folosesc au fost supusi la teste de memorie si concentrare la o ora dupa micul dejun si au dat rezultate mai potrivite cu varsta de 70 de ani decat cu preadolescenta. Expertii ne recomanda fasole si paine prajita, eventual o pasta de drojdie de bere, plina de vitamine din complexul B. Cat depre gust...

La pranz multumiti-va cu o omleta si o salata, ouale contin un precursor al acetilcolinei, substanta a carei lipsa este direct legata de tulburarile de memorie. Cat despre salata, sa nu uitam ca este plina de antioxidanti, betacaroten, Vitamina C, toate mult dorite de creier si presupuse a imbunatati procesele cognitive. Cel putin asa par sa ne indice experientele pe caini, pana una alta.

Terminati-va dupa-amiaza cu o gustare modesta, destinata doar mentinerii unui nivel rezonabil de glucoza in sange. Seara confirma povestile bunicii (cine mananca peste se face mai destept), dar si o reclama foarte veche ("Pestele, o sarbatoare pentru creierul dumneavoastra!") - creierul nostru se va bucura de hrana bogata in acizi grasi din grupul omega-3, mai ales de minunatul DHA, acidul docohexanoic, combustibil ideal al mintii.

Sa incheiem cu un desert de capsune si afine, nu de alta, dar sobolanii hraniti cu aceste fructe au o coordonare motorie mai buna, la fel cu un progres in concentrare si memorie pe termen scurt. Si sunt si gustoase.

Dupa ce v-ati hranit creierul la modul cel mai stiintific cu putinta, e momentul sa il si rasfatati. Ascultati muzica, de preferinta Mozart, eventual luati lectii de muzica, pare-se cea mai reusita si mai utila activitate educativa, incercati sa dormiti suficient, bucurati-va de vise. Nu uitati ca doi eminenti chimisti, rusul Mendeleev si austriacul Kekule, au ajuns in vis la Tabelul periodic al elementelor si respectiv la structura ciclica a benzenului.

Sa incercam totusi sa nu ne lasam furati de reclamele entuziaste, de cercetarile inca in plina desfasurare sau cu rezultate nu chiar perfect concludente, de teoreticienii pasionati. Poate ca peste o suta de ani urmasii nostri se vor mira peste masura de dietele pe care astazi le consideram stiintifice si se vor amuza pe seama unor afirmatii actuale. Asa cum si noi zambim indulgenti atunci cand ne amintim de tot soiul de excentrici, autorii unor teorii mult mai aproape de fictiune decat de stiinta.

Printre ei, unul dintre eroii culturali la cumpana dintre secolele XIX si XX, Horace Fletcher, Marele Masticator, cel care sustinea ca orice imbucatura trebuie sa fie mestecata de exact 32 de ori. Ideile lui au invadat si cucerit atat Statele Unite, cat si Europa la vremea lor, ducand la formarea de grupuri de mestecatori constiinciosi, conduse de un fel de dirijor care ritma procesul si agita un clopotel sau batea intr-un gong in momentul favorabil inghitirii. Cine stie, poate ca subtila combinatie de alimente si sunete muzicale satisfacea subtila lacomie a creierului nostru. Poate ca peste o suta de ani urmasii nostri se vor mira peste masura de dietele pe care astazi le consideram stiintifice si se vor amuza pe seama unor afirmatii actuale.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de