x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Criza financiara si economia europeana (I)

0
Autor: Daniel Daianu 06 Aug 2008 - 00:00

Nu impartasesc o teza ca, spre deosebire de economia americana, economiile europene dau dovada de robustete evidenta. Exista trasaturi ale economiei europene care decurg din particularitati ale mersului ciclic, care o pot avantaja.



Nu împărtăşesc o teză că, spre deosebire de economia americană, economiile europene dau dovadă de robusteţe evidentă. Există trăsături ale economiei europene care decurg din particularităţi ale mersului ciclic, care o pot avantaja. Drept este şi că expunerea grupurilor financiare europene faţă de efectele crizei de pe piaţa ipotecară din Statele Unite este mai mică. Dar nu sînt de acord cu teza decuplării. Şi asta se vede privind indicatorii economici, încetinirea activităţii economice. Spania, Irlanda, Marea Britanie, Portugalia sînt aproape de recesiune şi mai sînt şi alte ţări ce gîfîie. Un alt argument este că inovaţiile financiare, tranzacţiile cu produse financiare foarte riscante s-au făcut vîrtos şi în Europa, fiind implicate mari grupuri financiare europene în originarea şi distribuirea de produse "exotice". Iar acţionarii lor au suferit pierderi considerabile. Opacitatea pieţelor financiare se observă şi în Europa. Defectele sistemului de reglementare şi de supraveghere sînt ubicue. În plus, în Uniunea Europeană, ne confruntăm cu o segmentare a sistemului de reglementări şi de supraveghere.

Adecvarea capitalului şi a lichidităţilor este precară, ca mecanism, la grupurile financiare. Conflictele de interese sînt mari în cazul agenţiilor de rating; ele acordau evaluări de risc în timp ce operau şi în ipostaza de consultanţi pentru emitenţii de obligaţiuni. Există un viciu major al procesului de securitizare. Dacă transformarea de împrumuturi în obligaţiuni are avantaje (poate să adîncească intermedierea financiară, să permită băncilor să obţină lichidităţi sporite), în anumite circumstanţe poate să aibă mari costuri şi riscuri. În anumite condiţii – şi asta s-a văzut din plin în această criză –, securitizarea/titrizarea divorţează activitatea de împrumutare de consecinţele ei. În sensul că o bancă ce a acordat împrumuturi, în momentul în care le titrizează, nu mai este interesată de ceea ce se întîmplă cu cel care a beneficiat de bani.

În economia mondială este pentru prima dată cînd avem un asemenea buchet de crize, o suită de şocuri. Criza financiară a irumpt în iulie-august anul trecut; în ceea ce priveşte preţurile la energie, asistăm la suirea lor, în pofida unor fluctuaţii. Avem o criză a alimentelor în sensul unor preţuri rezonabile. Fiindcă, printre altele, goana nebună după surse alternative de energie, care includ şi biomasa, a pus o presiune teribilă pe piaţa alimentelor de bază. Este drept că trebuie să includem şi efectele creşterii consumului în Asia.

Judecînd lucrurile într-o perspectivă istorică, eu cred că am ieşit dintr-o perioadă relativ fastă pentru economia mondială în ansamblu. Vine o perioadă dificilă, care înseamnă şi ritmuri de creştere încetinite, deşi vom avea diferenţieri majore (unele economii emergente vor continua să crească rapid, mai ales în Asia), dar şi inflaţie mai înaltă şi preţuri la alimente crescute. Revine spectrul lui Malthus, o temă ce a obsedat cu 30-40 de ani în urmă elitele politice: dacă putem continua creşterea economică folosind resurse epuizabile. Am în vedere raportul Clubului de la Roma, în special, modelele lui Forrester de la MIT. Putem examina această probabilă dinamică şi prin prisma ciclurilor foarte lungi, cînd mănunchiurile de tehnologii disponibile nu mai asigură menţinerea unor standarde de consum de tip occidental pentru cetăţenii lumii care au putere de cumpărare (acestor cetăţeni alăturîndu-li-se sute de milioane de inşi din Asia). Agenda Lisabona a fost depăşită de evenimente.

P.S.: Fragmente din interviul acordat Euroactiv la 22 iulie 2008
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de