x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum a fugit criza din strategie

0
Autor: Dan Constantin 25 Iun 2010 - 00:00
Cum a fugit criza din strategie


Palatul Cotroceni reuşeşte să mai decredibilizeze o instituţie: CSAT. Sub umbrela "supremului" Consiliu a fost pritocită o manipulare extrem de periculoasă. A devenit deja faimoasă în toată comunitatea NATO şi UE marea vulnerabilitate a României - acţiunile destabilizatoare ale presei. Traian Băsescu a mizat pe reacţia de inflamare rapidă a opoziţiei, a organizaţiilor de media şi a oamenilor de cultură care nu puteau "înghiţi" fără proteste vehemente escaladarea războiului cu presa. Prin această manevră, el a restrâns aria naţională a protestelor generalizate faţă de ghilotinarea salariilor bugetarilor şi a pensiilor în ograda mult mai restrânsă şi divizată a presei. Pentru a introduce "pericolul" campaniilor de presă într-un act oficial cu valoare de directivă pentru serviciile de informaţii, Traian Băsescu a folosit CSAT - instituţie a statului târâtă astfel în albia de porci din care se hrănesc "clănţăii destabilizatori".

Restrângerea scandalului la nivelul unei branşe a mai avut un efect: a eliberat Curtea Constituţională de presiunea analiştilor exact în ziua dezbaterilor la "pachetul austerităţii".
Asemenea manipulări grosiere trădează mai degrabă degringolada în care se află instituţia din Cotroceni. Comunicatorii ei au fost puşi în situaţia de a se plasa în postura unei echipe de retardaţi care îngăimau răspunsuri penibile la întrebări simple. Ce campanii la comandă s-au executat? Ce instituţii au fost denigrate? Ce trusturi au vizat destabilizarea statului pentru a obţine avantaje economice? Presa întreba şi Fota, într-un tricoaş de şmecher de plajă, făcea spume. Presa întreba şi Turcan zicea că instituţia vizată era fratele Mircea Băsescu. Presa întreba şi Boc nu răspundea. Şi tot aşa.

Este cumva adoptată o nouă "poză" în care trebuie să apară lefegii prezidenţiali? Asta de prostănaci le cade fest, mai ales că din partea unui troglodit nu poţi să ai dezamăgiri - nu te aştepţi la vreo iluminare, ci doar la rânjete de ură.
Trecând la o analiză chiar şi sumară a Strategiei de apărare, surprinde în primul rând faptul că efectele puternice ale crizei economice nu sunt luate în seamă de CSAT. Referirea explicită la o ameninţare a economiei româneşti, ca factor de destabilizare politică şi socială, nu există. Ea apare "împachetată" undeva, pe la pagina 12 (toată "strategia" - cam subţirică - numără 29 de pagini) sub formularea ceţoasă: "Începând cu anul 2008, societatea internaţională a asistat la declanşarea celei mai grave şi mai complexe crize din ultimii 20 de ani". Cum şi cât ne-a lovit, cum îi face faţă sistemul de apărare, dacă ar fi vreo implicaţie pentru securitatea naţională şi viaţa individului - rămân întrebări fără răspuns, ca vulnerabilităţi grave ale acestui document care se vrea programatic.

Citind capitolul "vulnerabilităţi"- (6.2) pe lângă "pericolul" presei care a depăşit nivelul de apreciere "ticăloşit" şi trece la codul portocaliu de alarmă - "complotistă", sunt şi pericole cu adevărat reale. Strategia de la Cotroceni pare în acest sens un lung autodenunţ care arată incapacitatea regimului Băsescu de a rezolva problemele care s-au agravat în timpul celor şase ani de "domnie". Să enumerăm câteva dintre "vulnerabilităţile" descoperite de ediţia 2010 a Strategiei de apărare: diminuarea capacităţii de aplicare a legii, capacitatea administrativă redusă, politizarea excesivă a unor instituţii la nivel local şi naţional, corupţia, evaziunea fiscală, lipsa unui mecanism coerent de previziune, dezechilibre bugetare generate de decizii politice greşite, scăderea serviciilor de sănătate, degradarea actului educaţional, deficienţe în protecţia şi funcţionarea infrastructurii critice. Tocmai aceste vulnerabilităţi sunt prezentate zilnic, de ani buni de presa destabilizatoare. Este, în opinia Cotrocenilor, un motiv de a închide gura presei care enervează.

"Ştim şi noi ce nenorociri avem în ţară şi fără gura voastră spurcată" este mesajul către ziarele şi televiziunile critice, neobediente Puterii. Asta justifică, desigur, punerea presei în acelaşi capitol al nenorocirilor care caracterizează Epoca Marilor Dezamăgiri începute în 2004 şi duse până când n-om mai putea.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de