Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acum o luna (trauma e inca proaspata in minte), odata cu mirosul m-a lovit si un val de calatori din jumatatea din fata a tramvaiului 41.
Plutonul era condus de doua pensionare care isi croiau drum cu bastoanele sprintand ca niste caprioare catre usile din dos. Erau si tinere in pragul lesinului si domni respectabili care lacrimau, incercand sa mentina o atitudine demna.
Motivul panicii era o femeie care se asezase pe locurile rezervate din fata si care intepase toate nasurile din tramvai. Nu vorbim aici omniprezentul calator certat cu igiena. Era un veritabil fenomen olfactiv, o mireasma pe care o intalnesti odata in viata...
Nimeni n-a indraznit sa spuna ceva femeii, caci asta ar fi presupus sa te intorci cu fata spre ea, or toata lumea voia sa fie cat mai departe. La prima statie ne-am repezit toti sa coboram. Inclusiv femeia care cauzase golirea tramvaiului. Cum refugiul era si el aglomerat, am fugit toti inapoi in tramvai.
Pensionarele au refuzat sa se mai aseze in fata. Au refuzat sa se mai aseze, punct!
S-a mers mai multe statii cu geamurile deschise si nimeni nu a protestat, desi curentul intepa destul de tare...
Dupa incercarea aceasta, au urmat intepaturile auditive. Versurile: "La multi ani, multi ani cu bine, in toti anii care vine" le fredonam si in somn.
Ziua nu mai era nevoie, caci le fredonau hoardele de copii din tramvaiul 41. Dragalasi, de altfel, dar redundanti. Prindeam in medie noua schimburi intr-un traseu de 10 statii.
Uneori se suiau unii in fata, altii in spate, asigurand crize de nervi stereo. In aglomeratiile de dimineata, tramvaiul se transforma in vodevil. Colindatorii veneau cu coloana sonora, calatorii asigurau contorsionarile.
Copiii care iti cantau de bine nu cunosteau teama - ti se strecurau printre picioare, te calcau pe picioare, eventual sareau si peste tine in goana lor dupa covrigi si RON.
Fiind si relativ frig, nu era zi sa nu te mai trezesti cu o dara de muci pe haina, cam la nivelul nasului de colindator. Drama era ca vanzatorii de servetele "doua pachete la un leu" dezertasera pentru ca nu mai faceau fata concurentei.
Chiar de sarbatori au urmat intepaturile la inima. Copiii care nu colindau dadeau cu pocnitori. Dragalasi si ei, dar prezentau inconvenientul ca aruncau cu pocnitori tocmai cand se inchideau usile si nu puteai sa-i prinzi.
Plus ca riscai sa te impiedici si in sacosele celor care faceau cumparaturi pe ultima suta de metri si te intepau la bataturi cand isi aruncau papornitele peste picioarele tale.
De la inceputul anului a fost acalmie in tramvaiul 41. In afara de controlorii care incercau sa intepe o spaga, a mai aparut doar baiatul ala care intepa calatoarele cu un bold in fund ca sa le atraga atentia.
Un gest reprobabil, desigur, mai ales ca a fost indreptat tocmai impotriva celor care nu o meritau...
